Slujbă arhierească la hramul Mănăstirii Dimitrie Cantemir

Mănăstirea Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui şi-a serbat duminică, 26 octombrie 2014, hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Corneliu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Aşezarea monahală a fost reînfiinţată acum aproape două decenii, prin osârdia părintelui stareţ Serafim Bodnar.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost cinstit în mod deosebit duminică, 26 octombrie 2014, la Mănăstirea Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitorilor au făcut parte părinţi consilieri de la Centrul eparhial Huşi, părinţi protopopi, părinţi stareţi de la mănăstirile din Eparhia Huşilor, precum şi părinţi parohi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Corneliu a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit credincioşilor despre semnificaţiile pericopei evanghelice din Duminica a 23-a după Rusalii, în care se relatează despre vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor. „Scopul întrupării Domnului a fost acela de a elibera lumea de puterea răului. Mântuitorul Hristos, în Sfânta Evanghelie, a văzut cum diavolul lucra împotriva lui prin fariseii şi cărturarii care mereu îl ispiteau şi niciodată nu credeau în El. Mântuitorul vedea cum erau purtaţi de rău, în locul urii El răspundea cu multă dragoste, iar în locul suferinţei aducea multă vindecare. Iubirea Mântuitorului îl ardea pe diavol, astfel că acesta a plecat ruşinat, intrând în turma porcilor“, a explicat Episcopul Huşilor, care a făcut referire apoi la bolile sufletului.

„Biserica primeşte pe cei care au nevoie de încurajare şi mângâiere“

„Aceste boli, pe care medicina sec. al XVIII-lea le-a numit „psihice“ sau „bolile sufletului“, sunt definite ca fiind o particularitate. Ştiinţa medicală a văzut că este neputincioasă în faţa bolilor sufleteşti. Ele nu sunt ca celelalte boli organice care se aseamănă între ele şi care pot fi uşor de diagnosticat. Omul nu poate găsi niciun remediu pentru bolile sufletului. Aceasta pentru că sufletul este imaterial, fiind puterea noastră de viaţă. Virtuţile sufletului sunt mari, iar acestea ne fac nemuritori. Omenirea de astăzi este sub puterea răului prezent peste tot. În viaţa statelor lumii domneşte răul. Cei mai puternici îi exploatează pe cei mai slabi, iar cei mai tari îi asupresc pe cei mai neputincioşi. Prezenţa Mântuitorului Hristos deranjează legiunile de demoni care s-au perpetuat prin minciună. Lumea întreagă proliferează moartea în locul vieţii. În fiecare zi suntem asaltaţi de tot felul de ştiri mincinoase, deturnate şi false care luptă împotriva Bisericii Mântuitorului Hristos. Puterea Crucii şi a sfinţilor, dar şi numele Mântuitorului Hristos deranjează, astfel că unii oameni sunt porniţi cu toată ura împotriva Bisericii. Noi cunoaştem această prigonire, pentru că suntem împotriva răului, iar lucrările noastre sfinte aparţin Domnului Hristos, care, în locul urii, vine cu dragostea. Biserica primeşte şi iartă fiecare suflet care are nevoie de încurajare, de vindecare şi de multă mângâiere. Avem misiunea de a învăţa şi pe alţii calea sfinţilor, a credinţei, a adevărului şi a vieţii. Acestea ne dau puterea de a ne depăşi pe noi înşine“, a explicat Episcopul Huşilor. La finalul slujbei, arhimandritul Serafim Bodnar a mulţumit Preasfinţitului Corneliu pentru a slujit în ziua hramului la Mănăstirea Dimitrie Cantemir.

Aşezare monahală reînfiinţată acum 18 ani

Mănăstirea Dimitrie Cantemir este situată în comuna Dimitrie Cantemir, satul Grumezoaia, judeţul Vaslui, la 20 kilometri de oraşul Huşi şi la 8 kilometri de şoseaua naţională Crasna-Huşi-Albiţa. Potrivit cercetărilor, locul pe care s-a ridicat mănăstirea s-a dat de către domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt unui oştean al său, Stan Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie, care construieşte prima biserică de lemn. În anul 1692, domnitorul Dimitrie Cantemir construieşte o nouă biserică de lemn pe locul celei vechi, închinată Maicii Domnului cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“, devenind noul ctitor al mănăstirii care-i va purta numele şi care va dăinui până astăzi. În anul 1996, prin grija părintească a vrednicului de pomenire episcop Ioachim Mareş, mănăstirea s-a reînfiinţat. Prin osârdia şi osteneala arhimandritului Serafim Bodnar, stareţul aşezării monahale şi consilier al Sectorului economic al Eparhiei Huşilor, s-a construit o biserică nouă închinată Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, în memoria ctitorului domnitor. De asemenea, s-a ridicat un corp de chilii şi clopotniţa, care au fost sfinţite în luna octombrie a anului 2001. În anii care au urmat, s-au efectuat şi alte lucrări multiple, astfel că în luna octombrie a anului 2006 Preasfinţitul Părinte Corneliu a sfinţit biserica veche şi pictura noului sfânt locaş.