Mănăstirea Pârveşti

Nume

Mănăstirea Pârveşti (maici)

Egumen/Stareț

Monahia Antonia Bălău

Hram

„Sfântul Ierarh Nicolae“

Apartenența Administrativ-Bisericească

Episcopia Huşilor

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Adresa

Orașul

Județul Vaslui

Acces/Localizare

Este situată pe şoseaua Vaslui-Bârlad, ramificaţie dreapta la km 31 spre Ciocăneşti. Din Ciocăneşti se urcă la deal pe drum de piatră şi se continuă pe drum de pământ pe lângă pădure, 5 km Costeşti-Pârveşti. Din Pârveşti se poate merge la mănăstirea Moreni, care se află la distanţă de 5 km. Mănăstirea Pârveşti este construită chiar în sat.

Istoric

Biserica este construită la poalele a două dealuri ca într-o albie - aşa şi este numită de localnici, „Albia“. După unele cercetări se crede că prima biserică din lemn, denumită Crucea sau Cruceanu, a fost adusă aici din Dărăşti. Este sigur că înaintea actualei biserici a fost o altă biserică, ridicată în anul 1666. Ctitorii celei din Dărăşti se crede că au fost familia vornicului Apostol Talpeş şi nepoţii lui, postelnicii Ioan şi Simion Popescu. Împrejurul bisericii, ctitorii au întemeiat un schit de călugări, ajungând pe la începutul secolului al XIX-lea un schit mare, cu circa 80 de călugări. După 150 de ani, biserica ridicată în 1666 degradându-se, s-a dărâmat şi în 1816 s-a început construcţia unei noi biserici care a fost sfinţită în 1820. Ctitorii actualei biserici, construită în 1816, sunt urmaşii familiilor Talpeş şi Popeşti (serdarul Gh. Gociu şi Ioan Nedelcu). Schitul a dăinuit până în 1864, când şi-a încetat activitatea şi biserica a devenit biserică de mir. În anul 1977 a fost filiala Parohiei Puntişani, Preot paroh fiind Ieromonahul Diomid.

Mănăstirea s-a reînfiinţat în 1993 având obşte de maici. Cu destule greutăţi privind materialele de construcţie şi finanţele, mica obşte a reuşit să ridice două clădiri pentru chilii, stăretie, trapeză şi bucătărie. În ultima vreme a fost îmbunătăţit drumul de acces.

Date tehnice/Biserica

Biserica construită din lemn, are trei turle mari, deschise, octogonale, cu ferestre şi cu o cruce mare deasupra. Are altar, naos şi pronaos. Altarul este luminat de o fereastră la est. Catapeteasma, din lemn de tei sculptat, este înălţată până la boltă. Naosul este spaţios, luminat de câte o fereastră la nord şi sud. Se delimitează de pronaos printr-un perete din lemn. Pronaosul, puţin spaţios este luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Intrarea în pronaos se face printr-o uşă masivă din stejar, care nu este sculptată. Ferestrele sunt din lemn, simple cu grilaj metalic în interior.

Pridvorul a fost iniţial deschis, susţinut de doi stâlpi de lemn în faţă. Mai târziu a fost închis cu geamuri. Intrarea în pridvor se face prin vest, printr-o uşă de lemn simplă. Biserica nu este tencuită. Pardoseala este din dulapi de stejar iar acoperişul este cu draniţă (şindrilă). Turlele au acoperişul din tablă aşezată în solzi.

Alte informatii

Clopotniţa datează din 1816-1820, fiind refăcută din alta mai veche. În prezent este amplasată între cele două clădiri ridicate după 1993. Prima clădire ridicată este din chirpici, acoperită cu ţiglă. Aceasta adăposteşte chiliile şi stăreţia. Clădirea a doua, o construcţie mai mare din zid, acoperită tot cu ţiglă, este aşezată în linie cu prima construcţie. În aceasta se află trapeza, bucătăria şi paraclisul în care se slujeşte iarna. Clopotniţa şi clădirile sunt construite la 50 m vest de biserică.

În biserica de la Pârvești sunt adăpostite odoare valoroase: cutii de argint cu părticele din moaștele “Sfintei Mina”, veșmânt al Sf. Ioan Gură de Aur, policandru de lemn al vechii biserici.