La Biserica "Sf. Ilie" din Bârlad a avut loc,
aseară, cu binecuvântarea PS Corneliu, Episcopul Huşilor,
o manifestare dedicată "Anului omagial al Crezului
Ortodox şi al Autocefaliei româneşti". Conferinţa "Autocefalia
Bisericii şi Patriarhatul" a fost susţinută de pr.
prof. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie
Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" a Universităţii "Al.
I. Cuza" din Iaşi.

În prima parte a expunerii, pr. prof. dr. Ion Vicovan
a făcut o introducere istorico-teologică în temă, arătând
şi precizând că Mântuitorul Iisus Hristos S-a întrupat în
istorie. Părintele prodecan a continuat cu precizarea că
la Sinodul III Ecumenic întâlnim pentru prima dată termenul
de autocefalie, arătând că fiecare din cele trei Ţări Române,
în special Moldova şi Ţara Românească, a avut o autocefalie
nerecunoscută, dar trăită faţă de momentul oficial al dobândirii
acesteia de către Biserica noastră. "Moldovenii au
obţinut din partea Patriarhiei Ecumenice recunoaşterea unui
mitropolit local, ceea ce este o prerogativă a Patriarhiei
Ecumenice. În Moldova, pictura de la bisericile din nord
este un semn al autocefaliei. În anul 1642 a avut loc Sinodul
de la Iaşi în care s-a discutat, a fost corectată şi, în
final, a fost aprobată mărturisirea lui Petru Movilă. Faptul
că în Moldova a avut loc un sinod este un semn al autocefaliei
ei. Problema autocefaliei s-a pus mai cu seamă după Unirea
Principatelor din 1859. Tot atunci s-a vorbit despre problema
unei unificări bisericeşti, motiv pentru care primul domn
al Principatelor Unite, respectiv Al. I. Cuza, la 11 ianuarie
1865, printr-o ordonanţă, l-a numit pe mitropolitul Ungro-Vlahiei
ca mitropolit primat. După 1877, în timpul patriarhului
Ioachim al III-lea şi apoi în timpul lui Ioachim al IV-lea,
această chestiune a fost reluată, un rol esenţial avându-l
episcopul Melchisedec Ştefănescu, care a fost însărcinat
de Sfântul Sinod al Bisericii de atunci să alcătuiască cererea
de obţinere a autocefaliei. Autocefalia Bisericii noastre
trebuia dobândită în mod oficial, în mod canonic, fiind
recunoscută la 25 aprilie 1885. Solicitarea ca Biserica
noastră să devină Patriarhie nu a pornit doar din rândul
ierarhilor de atunci, ci şi din partea oamenilor politici
şi a oamenilor de cultură", a spus pr. prof. dr. Ion
Vicovan.

Legătura dintre Biserică,
Şcoală şi Armată

Apoi, pr. Marcel Miron, protoiereul Protopopiatului Huşi,
a amintit faptul că a trăit sub păstorirea a trei patriarhi
ai Bisericii Ortodoxe Române, care şi-au dovedit înţelepciunea
şi calitatea de păstori adevăraţi în momente grele pentru
ţară. De asemenea, pr. Ioan Petru, protopop al Protopopiatului
Fălciu, a scos în evidenţă faptul că Bârladul, cetate a
culturii din Moldova de Jos, a născut şi dăruit Bisericii
oameni care au fost actorii evenimentului evocat ieri la
simpozion. "Au mai luat cuvântul prof. de Istorie Oltea
Gramaticu care a scos în evidenţă ineditul unui astfel de
eveniment petrecut într-o sfântă biserică. A urmat un scurt
cuvânt al dr. Constantin Teodorescu, preşedintele Comisiei
de cultură şi culte a municipiului Bârlad, care a punctat
legătura strânsă care a existat şi există între cele trei
instituţii ale statului român: Biserica, Şcoala şi Armata",
ne-a relatat pr. Vasile Lăiu, protopop al Protopopiatului
Bârlad.

Film documentar "Melchisedec
Ştefănescu, părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române"

Simpozionul a continuat cu intervenţia pr. dr. Florin Ţuscanu,
protopop al Protopopiatului Roman, care a prezentat cărţile
"Episcopul Melchisedec Ştefănescu - eminent ierarh,
pedagog şi om de cultură" de prof. univ. dr. Vasile
Vasile, "Autocefalie şi Patriarhie" de prof. univ.
dr. Tudor Ghideanu şi revista de studii teologice, cultură
şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului,
"Theologos". A urmat prezentarea filmului documentar
"Melchisedec Ştefănescu, părintele autocefaliei Bisericii
Ortodoxe Române". "Considerăm că această seară
(n. r. 19 mai) este una binecuvântată pentru întregul spaţiu
bârlădean atât prin tema propusă spre dezbatere de către
Sfântul Sinod în întreaga Patriarhie Română, cât şi prin
participanţii elevaţi şi numeroşi la această conferinţă,
care au prezentat cuvântul lor de mulţumire şi de satisfacţie
în ceea ce priveşte tema propusă", a mai spus pr. Vasile
Lăiu.