Praznicul Înălţării Domnului a adunat în acest an la Mănăstirea
Neamţ peste 2000 de credincioşi. Pelerinii din ţară şi străinătate
îndreptându-se şi în acest an către străvechea ctitorie
a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ,
care a îmbrăcat straie de sărbătoare. Sfântul lăcaş, care
impresionează prin stilul arhitectural deosebit, a devenit
loc de pelerinaj încă de miercuri seara când Preasfinţitul
Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului,
a oficiat slujba Privegherii.

Oamenii s-au închinat la racla ce adăposteşte moaştele
Sfântului Necunoscut, la capul Sfântului Simeon din Muntele
minunat (Antiohia Siriei), care a fost dăruit de Sfântul
Ştefan cel Mare în anul 1463 şi icoanei făcătoare de minuni
a Maicii Domnului, care datează din sec. al VII-lea. În
predica de la finalul slujbei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul
a explicat semnificaţiile duhovniceşti sărbătorii Înălţării
Domnului.

„Mântuitorul Hristos s-a înălţat la 40 de zile de la Înviere,
după ce i-a pregătit pe ucenicii săi, în văzul lor. Domnul
Iisus s-a înălţat la ceruri în faţa ucenicilor şi a Maicii
Domnului pentru că erau încredinţaţi că El este Fiul lui
Dumnezeu Cel înviat din morţi. Înălţarea Domnului s-a făcut
pentru ca Duhul Sfânt să se coboare. Noi ne înălţăm când
Duhul Sfânt coboară peste noi”, a spus Preasfinţitul Emilian
Lovişteanul.

În ziua Praznicului Înălţării Domnului, astăzi, 2 iunie,
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă
în procesiune din biserica aşezării monahale până la Agheazmatarul
aflat în apropierea mănăstirii. Slujba Aghezmei mici a fost
săvârşită de Înaltpreasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor
şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de Preasfinţitul
Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preasfinţitul Emilian
Lovişteanul şi de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar
al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Preasfinţitul Ioachim
Băcăuanul a adresat un cuvânt de binecuvântare în care a
explicat că apa Aghezmei mici care a fost sfinţită „ne aminteşte
de apa în care am fost botezaţi în numele Preasfintei Treimi”.
„Atunci când săvârşim sfinţirea apei, afundăm Crucea şi
busuiocul, rememorând Botezul Domnului. Această apă devine
curăţitoare pentru cei ce o gustă, apă dătătoare de sănătate”,
a explicat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi
Bacăului. Preasfinţitul Corneliu a citit o rugăciune de
dezlegare, iar apoi a urmat procesiunea cu icoana făcătoare
de minuni a Maicii Domnului spre incinta mănăstirii. Credincioşii,
aşezaţi în rând, au fost stropiţi cu apa sfinţită.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe un podium amenajat
lângă Biserica „Înălţarea Domnului” de Înaltpreasfinţitul
Teofan, Preasfinţitul Corneliu, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul,
Preasfinţitul Emilian Lovişteanul şi Preasfinţitul Ioachim
Băcăuanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile
la strană au fost date de corul Seminarului Liceal Ortodox
'Veniamin Costachi' de la Mănăstirea neamţ, dirijat de pr.
prof. Viorel Laiu. După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfinţitul
Părinte Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură.

Sfânta Liturghie a fost urmată de Parastasul pentru eroii
neamului.

Mănăstirea Neamţ este cea mai veche şi mai însemnată aşezare
monahală din Moldova. Cea dintâi biserică din zid a fost
înălţată de domnitorul Petru Muşat (1375-1391), pe locul
unui vechi schit de lemn. Turnul clopotniţă, străbătut la
bază de gangul boldit al intrării, este ridicat de domnitorul
Alexandru cel Bun, la începutul sec. al XV-lea, precum şi
chiliile şi zidurile de cetate cu turnuri de apărare. Biserica
actuală cu hramul 'Înălţarea Domnului a fost ridicată de
Sfântul Voievod Ştefan cel mare între anii 1485-1497.