BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE, ne informează:

În legătură cu articolul intitulat Biserica Ortodoxă, o
afacere scăpată de sub controlul statului - postat pe site-ul
postului de televiziune REALITATEA TV – în care se fac interpretări
tendenţioase şi simpliste referitoare la veniturile care
susţin activităţile multiple ale Bisericii Ortodoxe Române,
facem următoarele precizări:

1. În timpul regimului comunist din România, mentalitatea
autorităţilor, regăsită inclusiv la nivel legislativ, era
că Statul trebuie să-şi exercite îndrumare, supraveghere
şi control asupra activităţii cultelor. Titlul articolului
de pe site-ul REALITATEA TV creează impresia că autorul
are nostalgia controlului Statului asupra cultelor şi a
reducerii rolului acestora în societate, după modelul comunist.

Însă, actuala Constituţie a României prevede autonomia
cultelor şi cooperarea Statului cu acestea. Astfel, potrivit
art. 29 alin. 5 - Cultele religioase sunt autonome faţă
de Stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin
înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale,
în penitenciare, în azile şi în orfelinate. Principiul cooperării
dintre Stat şi culte a fost apoi dezvoltat în Legea cultelor
nr. 489/2006, unde se menţionează: Statul român recunoaşte
cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil,
cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor
de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autorităţile
publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun
şi sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).

2. După aproape cincizeci de ani de comunism ateist, perioadă
în care a fost obligată să-şi diminueze drastic activitatea
misionară, social-filantropică şi cultural-educaţională,
începând cu anul 1990, Biserica Ortodoxă Română a avut posibilitatea
să-şi împlinească misiunea în libertate şi să se implice
în rezolvarea unora dintre problemele societăţii româneşti
contemporane. În acest sens, pentru susţinerea numeroaselor
proiecte şi programe pastoral-misionare, social-caritabile,
cultural-educaţionale etc., pe lângă contribuţiile benevole
ale credincioşilor, dărnicia unor sponsori şi sprijinul
financiar acordat de către Stat, Biserica a trebuit să identifice
şi alte surse de venit pentru susţinerea şi dezvoltarea
activităţilor din ce în ce mai numeroase, după principiul
economicul susţine spiritualul, iar spiritualul sfinţeşte
economicul cinstit şi corect. Menţionăm faptul că Biserica
Ortodoxă Română, fiind autocefală, cu centrul de conducere
în România, apărătoare a identităţii şi unităţii naţionale,
spre deosebire de alte culte din România, nu este susţinută
financiar sau politic de vreo confesiune religioasă sau
organizaţie creştină din străinătate. Aceasta explică, în
mare măsură, şi faptul de ce ea este permanent ţinta atacurilor
comandate din presa românească.

Prin urmare, veniturile realizate de către eparhiile Bisericii
Ortodoxe Române prin valorificarea resurselor proprii şi
desfăşurarea unor activităţi economice susţin o serie de
activităţi pastoral-spirituale, teologice, social-filantropice,
cultural-educaţionale, parohii, mănăstiri şi schituri sărace,
precum şi numeroase instituţii bisericeşti, majoritatea
înfiinţate după 1990.

În ultimii 20 de ani, Biserica Ortodoxă Română a avut posibilitatea
de a înfiinţa aşezăminte sociale şi de a organiza o operă
social-filantropică fără precedent la nivel naţional. Astfel,
în prezent, în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează
394 aşezăminte social-filantropice, dintre care: 88 aşezăminte
pentru copii, 89 aşezăminte pentru vârstnici, 65 de centre
pentru asistenţa familiilor şi persoanelor aflate în dificultate,
92 cantine şi brutării sociale, 25 centre medico-sociale
şi policlinici, 14 centre de diagnostic şi tratament pentru
persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fără
adăpost, 4 centre pentru victimele violenţei familiale şi
agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane,
9 grădiniţe şi centre educaţionale etc. De serviciile şi
proiectele sociale desfăşurate în eparhii (335 programe
sociale), în anul 2009 au beneficiat constant peste 629.000
de persoane aflate în dificultate.

În anul 2009, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice
şi sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor, la nivelul
Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000
lei.

Aşadar, „veniturile” Bisericii Ortodoxe Române, provenite
din contribuţiile credincioşilor, diferite activităţi economice
şi parţial de la bugetul de Stat nu sunt folosite pentru
îmbogăţirea cuiva, ci pentru susţinerea instituţiilor bisericeşti
şi a numeroaselor activităţi sociale şi culturale pe care
le desfăşoară, întrucât consideră că este mai corect şi
mai demn să se obţină bani din muncă cinstită, decât din
câştiguri frauduloase şi necuvenite. În acelaşi timp, activităţile
economice şi administrativ-gospodăreşti eficiente reprezintă
şi un model de educaţie prin hărnicie şi dărnicie. Numai
astfel ne putem elibera de complexele de inferioritate,
de lamentare că suntem săraci şi de invidiere a celor harnici
şi generoşi. Cu alte cuvinte, pentru a ieşi din criza de
bani, este nevoie de dezvoltare economică. Deci, nu trebuie
să invidiem Biserica dacă reuşeşte să se organizeze mai
bine, ci trebuie să dezvoltăm întreaga economie naţională
cu responsabilitate maximă.

3. În ceea ce priveşte Centrul de Presă BASILICA – format
din Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS, publicaţiile
LUMINA (cotidian, săptămânal şi alte publicaţii lunare),
Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă – , acesta
are caracter cultural-misionar, iar nu comercial. De aceea,
în momentul alegerii denumirii acestuia, Preafericitul Părinte
Patriarh Daniel a optat pentru definirea sa ca centru de
presă, mai potrivită cu statutul, identitatea şi scopurile
sale, evitându-se termenul de trust care, în general, are
o conotaţie comercială.

Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS şi publicaţiile LUMINA
sunt susţinute financiar de către Patriarhia Română, Arhiepiscopia
Bucureştilor, alte eparhii, protopopiate, parohii, mănăstiri
şi câţiva sponsori dornici să sprijine activităţile sociale
şi cultural-misionare ale Bisericii Ortodoxe Române. Toate
aceste contribuţii sunt înregistrate lunar în mod transparent
şi se regăsesc în evidenţele contabile atât ale fiecărei
parohii sau eparhii, cât şi ale radioului, televiziunii
şi cotidianului. Contribuţiile financiare astfel obţinute
sunt folosite pentru susţinerea infrastructurii necesare
bunei funcţionări a Centrului de Presă BASILICA, inclusiv
pentru asigurarea salariilor foarte modeste ale angajaţilor
şi colaboratorilor, pentru plata impozitelor şi a contribuţiilor
sociale. Spre deosebire de trustul de presă REALITATEA –
CAŢAVENCU, asupra căruia, aşa cum reiese din mass-media,
planează suspiciuni de transparenţă referitoare la acţionariat
şi sursele de finanţare, Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei
Române manifestă totală transparenţă în ce priveşte sursele
de susţinere încă din momentul înfiinţării acestuia (octombrie
2007).

Cei care sprijină activitatea Centrului de Presă BASILICA
sunt, totodată, şi principalii beneficiari. Parohiile care
susţin financiar activităţile radioului, televiziunii şi
ale cotidianului au şansa de a-şi face cunoscute activităţile
prin intermediul acestor mijloace de comunicare ale Patriarhiei
Române, activităţi ignorate de obicei de presa comercială.
Centrul de Presă BASILICA vine şi în sprijinul direct al
activităţii preoţilor parohi prin difuzarea de emisiuni
şi rubrici catehetice, de informare şi edificare spirituală
a credincioşilor ortodocşi români din ţară şi din diaspora
română. Ca atare, etichetarea Patriarhiei Române ca «mogul
de presă» este nedreaptă şi jignitoare la adresa tuturor
susţinătorilor Centrului de presă BASILICA.

4. Potrivit Sfintei Scripturi şi învăţăturii Sfinţilor
Părinţi, viaţa spirituală nu trebuie pusă în opoziţie cu
sau separată de administrarea corectă şi eficientă a bunurilor
bisericeşti. De exemplu, Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul
Cezareei Capadociei († 379), nu a despărţit niciodată Liturghia
de filantropie, ci a folosit bunurile materiale pentru lucrări
spirituale şi social-filantropice, îndemnând pe cei bogaţi
să fie darnici în susţinerea activităţilor Bisericii.

Faptul că Biserica foloseşte veniturile materiale pentru
a susţine opera sa pastoral-misionară, social-filantropică
şi cultural-educaţională etc., trebuie apreciat şi promovat,
nu criticat şi invidiat. De exemplu, zilnic, prin intermediul
posturilor de radio şi televiziune Trinitas ale Patriarhiei
Române – mijloace de comunicare în masă cu impact misionar
deosebit, susţinute financiar de către parohii şi mănăstiri,
iar nu din publicitate contra cost – Sfânta Liturghie şi
slujba Vecerniei ajung în casele credincioşilor şi contribuie
la consolidarea comuniunii acestora cu Hristos şi Biserica
Sa. În acelaşi timp, prezentarea şi explicarea pericopei
evanghelice şi a apostolului zilei la radio Trinitas şi
cotidianul Ziarul Lumina îi ajută pe credincioşi să-şi întărească
credinţa şi îi îndeamnă la fapte bune, nu la învrăjbire
partinică şi socială. Toate aceste programe mediatice ajută
mult activitatea pastoral-misionară a Bisericii şi promovează
lumina din oameni, motiv pentru care trebuie susţinute din
punct de vedere financiar.

Ortodoxia nu opune spiritul şi materia în înţeles maniheist,
ci face din materie epifania spiritului care sfinţeşte bunurile
materiale ca fiind daruri divine ce trebuie cultivate spre
slava lui Dumnezeu - Dăruitorul şi spre mântuirea oamenilor.
Ca atare, adevărata Biserică nu acumulează bani sau bunuri
materiale cu scopul îmbogăţirii, ci le transformă în mijloace
de susţinere a lucrării ei duhovniceşti spre binele societăţii
şi mântuirea credincioşilor.

În concluzie, sunt ridicole fabulaţiile şi viziunea hiperbolică
a autorului articolului postat pe site-ul REALITATEA TV
în ceea ce priveşte modul de organizare, funcţionare şi
de susţinere a activităţilor de către Biserica Ortodoxă
Română. Autorul denotă ignoranţă privind autonomia financiară
a unităţilor de cult ortodoxe (parohie, mănăstire, protoierie,
eparhie, patriarhie) şi urmăreşte învrăjbirea relaţiilor
dintre Stat şi Biserică pe fondul crizei economice şi financiare
actuale. Se trece însă cu vederea că nu Biserica a provocat
criza actuală, căreia trebuie să-i facă faţă împreună cu
întreg poporul român.