Un număr mare de credincioşi au fost prezenţi, marţi, 20
iulie 2010, la Mănăstirea Floreşti din judeţul Vaslui, pentru
a cinsti hramul acestui aşezământ monahal.

Cu acest prilej, în biserica mănăstirii a fost oficiată
slujba Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte
Corneliu, Episcopul Huşilor, împreună cu un numeros sobor
de 27 preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie
au fost date de către corul Seminarului Teologic Ortodox
“Sf. Ioan Gură de Aur” din Huşi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa a rostit
un ziditor cuvânt de învăţătură vorbind despre viaţa şi
activitatea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care
nu este altceva decât un prooroc al dreptăţii, întrucât
va veni la sfârşitul lumii acesteia şi va combate rătăcirea
cea din urmă a lumii. În continuare, Preasfinţia Sa a vorbit
despre activitatea Sf. Ilie ca “prooroc al celor două
testamente, pentru că deşi a trăit cu 900 de ani înainte
de venirea Mântuitorului, el a anticipat venirea Lui şi
pentru că a avut o viaţă atât de sfântă, trupul lui a fost
înălţat la ceruri, în chip de foc s-a arătat un car tras
de cai, iar proorocul a fost înălţat la ceruri, rămânând
pe pământ mantia lui, cu care ucenicul său Elisei a făcut
multe minuni. Tot Sf. Ilie, în ceruri fiind, este prezent
şi în momentul în care Mântuitorul se schimbă la faţă pe
muntele Taborului”.

La finalul slujbei, părintele arhimandrit Iezechil Ariton,
duhovnicul acestei mănăstiri, a mulţumit ierarhului pentru
prezenţă, pentru bucuria oferită numeroşilor pelerini prezenţi
prin slujirea Sfintei Liturghii, adresând Preasfinţiei Sale
urări de viaţă îndelungată, sănătate şi realizări în slujirea
multisecularei eparhii a Huşilor.

Mănăstirea Floreşti a fost înfiinţată în anul 1590 de
către vornicul Ţării de Sus, Cârstea Ghenovici şi jupâneasa
sa, Anghelina. Istoria acestei mănăstiri este una agitată,
iar mitropolitul Veniamin Costachi este nevoit să o închine
mănăstirii Esfigmenou din Muntele Athos. Arhimandritul Nil
(1843-1863), egumenul grec al acestei mănăstiri, joacă un
rol extrem de important în viaţa acestui aşezământ monahal,
întrucât începe construcţia marii biserici, a palatului
egumenesc şi a clopotniţei, monumente reprezentative de
artă şi arhitectură bisericească pentru judeţul Vaslui.

După secularizarea averilor bisericeşti, în anul 1893,
biserica „Sfântul Ilie“ este declarată biserică de mir,
iar palatul stăreţiei a fost preluat în 1980 de Ministerul
de Interne, fiind instalat în el spitalul rural Floreşti.
Din 1991, mănăstirea a fost reînfiinţată şi au început ample
lucrări de consolidare şi de restaurare.

În patrimoniul acestei mănăstiri, se află şi icoana numită
“Sfânta de la Floreşti”. Icoana este îmbrăcată
în argint şi poleită cu aur şi o înfăţişează pe Maica Domnului,
ţinându-l pe braţe pe pruncul Iisus. Icoana a fost realizată
în anul 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a
doua soţie a lui Constantin Mavrocordat, sub supravegherea
mitropolitului Daniil al Sidei, din Asia Mică. Icoana este
recunoscută ca fiind făcătoare de minuni, iar în vreme de
secetă, mulţi preoţi de la parohii din Vaslui şi judeţele
învecinate, vin să ceară icoana de la Floreşti, care în
urma rugăciunilor aduce mereu ploaia.