Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi, 27 ianuarie, aducerea
moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur la Constantinopol.
În sâmbăta Sfintelor Paşti (16 aprilie 404), Sfântul Ioan
Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului, a fost scos
cu forţa din biserică de ostaşii împărătesei Eudoxia (soţia
lui Arcadiu) şi închis în reşedinţa Arhiepiscopiei până
după sărbătoarea Cincizecimii, când a fost adus în exil
într-o localitate din Asia Mică (Turcia de astăzi), anume
Cucuz. De aici a continuat legăturile sale cu prietenii
din Constantinopol şi Antiohia. Acolo a stat sub paza legionarilor
armatei imperiale bizantine timp de trei ani, până în anul
407. În acel an, la insistenţele împărătesei Eudoxia, împăratul
Arcadius a hotărât ca Sfântul Ioan Gură de Aur să fie exilat
pe ţărmul răsăritean al Mării Negre, în localitatea Pityus,
pentru a fi cât mai departe de Constantinopol şi Antiohia
şi pentru a nu influenţa pe credincioşii din capitala imperiului.
După trei luni de călătorie, au ajuns în localitatea Comane
din provincia Pont, a Imperiului Bizantin. Într-o noapte,
i s-a arătat mucenicul Vasilisc, ale cărui sfinte moaşte
se aflau acolo şi i-a zis: „Curaj, frate Ioane, că mâine
vom fi împreună!”. Această călătorie afectând iremediabil
starea precară a sănătăţii Sfântului, în data de 14 septembrie
a anului 407, după ce s-a împărtăşit cu Sfintele Taine,
s-a mutat la Domnul rostind cuvintele: „Slavă Ţie, Doamne,
pentru toate”.

După 31 ani, adică la 27 ianuarie 438, împăratul Teodosie
al II-lea, fiul lui Arcadius, îndrumat de sfatul duhovnicesc
al patriarhului Proclu, a adus moaştele sfântului Ioan Gură
de Aur din localitatea Comana la Constantinopol. Când racla
cu sfintele moaşte a ajuns în portul capitalei imperiale,
toţi locuitorii, în frunte cu împăratul şi patriarhul, au
ieşit cu lumânări aprinse în întâmpinarea marelui păstor
al Constantinopolului, Sfântul Ioan Gură de Aur. După acest
moment, procesiunea cu moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur,
condusă de patriarhul Proclu şi de împăratul Teodosie al
II-lea, a pornit spre Biserica Sfinţilor Apostoli, ctitoria
Sfântului Împărat Constantin cel Mare, după ce mai întâi
s-a oprit la Biserica Sfântului Apostol Toma, iar apoi la
Biserica Sfintei Irina, care se numea şi Biserica păcii
lui Hristos. Aici, la Biserica Sfintei Irina, împăratul
şi patriarhul au descoperit racla şi au aflat trupul Sfântului
Ioan neatins de stricăciune şi emanând o mireasmă duhovnicească.
Împăratul, în semn de smerenie, şi-a dat jos mantia de porfiră,
semnul imperialităţii sale, şi a întins-o sub racla cu sfintele
moaşte şi şi-a cerut iertare în numele părinţilor săi, împăratul
Arcadius şi împărăteasa Eudoxia. Toţi locuitorii Constantinopolului
au venit să atingă măcar racla Sfântului şi au rămas în
rugăciune zi şi noapte lângă ea.

De la Biserica Sfintei Irina, moaştele au fost duse la
vechea Biserică a Sfintei Sofia, pe locul căreia, peste
o sută de ani, marele împărat Justinian, va construi Catedrala
„Sfânta Sofia”, care străjuieşte şi astăzi malurile Bosforului.
De la Biserica „Sfânta Sofia”, moaştele Sfântului au fost
duse la catedrala de atunci a Constantinopolului, Biserica
Sfinţilor Apostoli. Moaştele Sfântului au fost aşezate sub
sfânta masă din altarul acestei biserici construite de Sfântul
Împărat Constantin cel Mare.

În ţara noastră, un fragment din moaştele Sfântului Ioan
Gură de Aur se află şi la Biserica “Sfânta Ecaterina”, Paraclisul
Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din
Bucureşti, după cum informează TRINITAS TV.

„Un fragment din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur se
află în biserica noastră din 1997, când Părintele Patriarh
Teoctist a primit acest odor de la Cardinalul Piovanelli
al Florenţei şi de atunci ele au fost adăpostite în Catedrala
Patriarhală. Preafericitul Părinte Daniel, actualul Patriarh
al Bisericii Ortodoxe Române ni le-a oferit spre păstrare.
Reprezintă o binecuvântare pentru Biserica ‘Sfânta Ecaterina’,
atâta vreme cât această biserică este paraclis universitar.
Sfântul Ioan Gură de Aur a fost un ierarh şi se prezintă
ca model atât pentru tineri, cât şi pentru credincioşii
de pretutindeni”, a spus părintele Adrian Niţă, Îndrumător
spiritual la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.