Manifestările dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni au culminat în Capitală cu evenimentul de sâmbătă, 16 august, când, cu strălucire patriarhală şi cu un impresionant sobor de arhierei, preoţi, diaconi şi numeroşi credincioşi, au fost cinstiţi sfinţii români care au suferit moarte martirică la Constantinopol în data de 15 august 1714: domnitorul Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sâmbătă dimineaţa, Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou şi-a aşteptat pelerinii îmbrăcată în veşmânt frumos, înnoit. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu arhiereii invitaţi din străinătate şi din ţară, a săvârşit slujba de sfinţire a picturii noi a bisericii brâncoveneşti. Icoanele de pe catapeteasmă şi fresca nouă au fost sfinţite prin ungere cu Sfântul şi Marele Mir şi stropire cu agheasmă mică. Cu toţii s-au rugat ca atunci când privim icoanele sfinţilor lui Dumnezeu cu ochii cei trupeşti, de atâtea ori cu ochii minţii să pomenim şi să gândim la faptele şi la viaţa lor cea bineplăcută lui Dumnezeu, ca şi cum am citi în Scripturi. Şi mai cu seamă să ne amintim de jertfa Brâncovenilor, care este înfăţişată la biserica aceasta lângă locul unde sunt moaştele Sfântului Voievod Constantin. De asemenea, au fost binecuvântate şi lucrările de restaurare ce au fost făcute la exteriorul bisericii, care i-au redat locaşului frumuseţea cea dintâi.

În continuare, Sfânta Liturghie din ziua de prăznuire a Sfinţilor Brâncoveni a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de soborul de ierarhi ortodocşi din care au făcut parte: IPS Grigorie, Arhiepiscopul Thyatirelor şi Marii Britanii (Patriarhia Ecumenică); IPS Serafim, Mitropolit de Zimbabwe şi Angola (Patriarhia Alexandriei şi a Întregii Africi); IPS Ignatie, Mitropolitul antiohian al Franţei, al Europei Occidentale şi Meridionale (Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient); IPS Nectarie, Arhiepiscop de Anthidona şi Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol (Patriarhia Ierusalimului); IPS Theodor, Mitropolit de Akhaltsikhe şi Tao-Klardjeti (Patriarhia Georgiei); şi următorii ierarhi români: IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei; IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; IPS Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Corneliu, Episcopul Huşilor; PS Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Visarion, Episcopul Tulcii; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei; PS Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei; PS Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului; PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului; PS Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. Cântările Sfintei Liturghii au fost date de Corala „Divina Armonie“ de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou.

Binecuvântări patriarhale şi daruri pentru invitaţi

În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop Grigorie al Thyatirelor şi Marii Britanii a citit mesajul Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, la sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Prezenţa ierarhilor străini la sărbătoarea de sâmbătă nu a fost întâmplătoare. Ei au reprezentat Patriarhiile Ortodoxe preţuite de domnitorul român, cărora le-a purtat de grijă în timpul vieţii şi pe care le-a sprijinit. La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a citit Actul sinodal comemorativ care prezintă în mod concentrat viaţa şi virtuţile domnitorului martir Constantin Brâncoveanu şi arată importanţa canonizării lui, dar şi evenimentele şi lucrările care s-au făcut până acum în mod esenţial pentru pomenirea domnitorului şi a fiilor săi. Actul este semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de ierarhii străini prezenţi la sărbătoarea de sâmbătă.

Acest moment solemn a fost marcat de Patriarhul României prin oferirea unor daruri simbolice comemorative care evidenţiază împlinirea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor.

Astfel, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru ierarhi înaltpreasfinţiţilor arhiepiscopi şi mitropoliţi străini care au participat la sărbătoarea de la 16 august 2014. Ordinul pentru ierarhi, lucrat la Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, este prezentat sub forma unui engolpion cu email care îi înfăţişează pe cei şase martiri Brâncoveni. Ordinul a fost oferit de asemenea şi tuturor ierarhilor români care au slujit împreună cu Patriarhul României sâmbătă, 16 august.

În continuare, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici părintelui paroh Emil Nedelea Cărămizaru de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, iar pentru biserica înnoită a oferit mai multe daruri: o icoană cu Sfântul Constantin Brâncoveanu având un fragment din moaştele sale; o cruce de binecuvântare, mai multe cărţi de folos liturgic, un DVD cu procesiunea-pelerinaj care a avut loc la 21 mai 2014 de la Catedrala Patriarhală până la biserica de la km 0; medalia omagială a Anului euharistic şi comemorativă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

În cuvântul de mulţumire, părintele paroh Emil Cărămizaru a evidenţiat lucrările care s-au făcut la biserica brâncovenească din Capitală în ultimii ani: refacerea integrală a picturii, restaurarea exteriorului şi sculpturii în piatră, înnoirea acoperişului, confecţionarea mobilierului bisericesc în stil brâncovenesc, împodobirea şi înfrumuseţarea interiorului şi exteriorului şi aducerea raclei pentru adăpostirea şi cinstirea cuvenită a moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu.  Părintele paroh a dăruit Patriarhului României o ediţie de lux a Monografiei Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou. „În rândul multor locaşe cinstitoare şi cinstite de marele domn martir Sfântul Constantin Vodă Brâncoveanu se înscrie şi Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou, acest sfânt şi măreţ locaş fiind ultima sa ctitorie şi singura rămasă în cetatea Bucureştilor. Actuala biserică este în acelaşi timp şi o impunătoare operă de artă brâncovenească. Cronicarul Radu Greceanu elogia ctitoria sfinţită în ziua de 29 iunie 1707 în prezenţa măritului voievod român, de un impresionant sobor de ierarhi din ţară şi străinătate“, a spus părintele paroh Cărămizaru. Sâmbătă credincioşii au putut cinsti toată ziua moaştele Sfântului Voievod Constantin la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, iar după tradiţie au putut intra şi în Sfântul Altar pentru a se închina la Sfânta Masă.

„Anul Brâncoveanu“ în România

Urmând iniţiativei Bisericii Ortodoxe Române, care a declarat anul 2014 Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, şi Guvernul României a declarat anul acesta „Anul Brâncoveanu“, instituţiile de cultură ale statului punând în valoare aspecte ale vieţii sale, materializate astăzi prin impresionanta  moştenire culturală care poartă numele de „arta brâncovenească“ sau „cultura brâncovenească“. „Anul Brâncoveanu“ a avut ca motto: „Cunoaşte, respectă şi promovează valorile neamului românesc“. Sâmbătă, la agapa oficială, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit  Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni: domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi preşedintele de onoare al Comitetului de coordonare a „Anului Brâncoveanu“, domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte în Guvernul României. În clasa pentru clerici, ordinul a mai fost acordat părintelui arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal, directorul Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă; părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna; şi părintelui Mihai Hau, consilier patriarhal coordonator al Editurilor Patriarhiei Române. Preafericirea Sa a dăruit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ pentru cinstirea femeii creştine profesoarei Paula Ciuclea. De asemenea, Preafericirea Sa a dăruit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ şi medalia  omagială a Anului euharistic şi comemorativă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni mai multor personalităţi publice, oameni de cultură şi ostenitori din cadrul Administraţiei Patriarhale.

Sfinţirea picturii ctitoriei brâncoveneşti de la Mogoşoaia

Duminică, 17 august, ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia au trăit splendoarea vremurilor de odinioară. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu s-a întors, după trei veacuri, la reşedinţa din apropierea Capitalei, de această dată ca sfânt, binecuvântând poporul dreptcredincios prin sfintele sale moaşte. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de un sobor de ierarhi români. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit pictura şi a binecuvântat lucrările efectuate la biserica Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Mogoşoaia, cunoscută în trecut drept „biserica din pajişte“.

Evenimentele au început din zori, când, după închinarea ultimilor pelerini, cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti la ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia. Racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la intrarea în Parcul Mogoşoaia şi purtată, pe o distanţă de mai bine de 1 km, într-un car de epocă special amenajat, tras de patru cai. La pelerinaj au participat preoţi de caritate din judeţul Ilfov, preoţi din cadrul protoieriilor Ilfov Nord şi Ilfov Sud, preoţi coslujitori de la protoieriile Sector 1 şi Sector 6 Capitală, monahi, monahii şi numeroşi credincioşi. În apropierea Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia, ctitorie a domnitorului martir, racla a fost coborâtă din car şi purtată pe umeri de preoţi în jurul sfântului locaş, după care a fost depusă spre închinare în baldachin.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu un sobor de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de preoţi şi diaconi. După slujba Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârşit slujba de sfinţire a picturii Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Din soborul de ierarhi au făcut parte IPS Grigorie, Arhiepiscopul Thyatirelor şi Marii Britanii (Patriarhia Ecumenică); IPS Serafim, Mitropolit de Zimbabwe şi Angola (Patriarhia Alexandriei şi a Întregii Africi); IPS Ignatie, Mitropolitul antiohian al Franţei, al Europei Occidentale şi Meridionale (Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient); IPS Nectarie, Arhiepiscop de Anthidona şi Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol (Patriarhia Ierusalimului); IPS Theodor, Mitropolit de Akhaltsikhe şi Tao-Klardjeti (Patriarhia Georgiei); IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; IPS Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Corneliu, Episcopul Huşilor; PS Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Visarion, Episcopul Tulcii; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei; PS Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, şi PS Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei.

„Sinteza brâncovenească între elemente artistice din Orient şi elemente din Renaştere“

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre istoricul locaşului de cult şi despre valoarea de simbol a acestuia: „Această biserică are valoare de simbol, deoarece aici venea adesea domnitorul Constantin Brâncoveanu, pentru a ieşi din tumultul Capitalei, a se odihni, a se ruga, a medita şi a primi pe cei mai importanţi sfetnici pentru a se consulta cu ei. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu voia să dăruiască acest palat fiului său Ştefan, care era un om cultivat, care vorbea greacă şi latină foarte bine şi care citise mult, având o predilecţie deosebită faţă de vieţile sfinţilor. El a scris lauda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi un cuvânt de laudă la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Această preocupare a prinţului sau voievodului Ştefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu, pentru martiri şi pentru Maica Domnului a fost izvorâtă dintr-o dragoste şi dintr-o evlavie deosebită, dar în mod tainic, fără să ştie, a fost o pregătire pentru mucenicie, o mucenicie care a avut loc la Constantinopol chiar în ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. De aceea, în pictura din biserica de la Mogoşoaia, tema muceniciei este o dominantă, precum şi cinstirea Maicii Domnului printr-o îmbogăţire iconografică ce depăşeşte iconografia obişnuită a unei biserici. Aici se află o bogăţie teologică şi duhovnicească imensă în tematica picturii şi în accentele care au fost puse atunci când a fost pictată. Ea a fost pictată de marele pictor Constantinos, pe care domnitorul l-a adus în Ţara Românească şi sub conducerea căruia s-a dezvoltat şcoala de pictură bizantină de la Mănăstirea Hurezi“.

Preafericirea Sa a arătat apoi că Mogoşoaia reprezintă sinteza brâncovenească dintre elementele artistice orientale şi occidentale: „Pictura bisericii este o reluare şi evidenţiere a picturii bizantine tradiţionale. Palatul însă are elemente din Renaşterea florentină, astfel încât, la Mogoşoaia, se vede sinteza brâncovenească între elemente artistice din Orient şi elemente din Renaşterea italiană. Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu a făcut trecerea de la Evul Mediu la modernitate, însă nu printr-o convulsie sau printr-o ruptură, ci printr-o sinteză. A păstrat tradiţia răsăriteană, dar a preluat şi elemente din arta occidentală, pe care însă le-a adaptat la buna-cuviinţă a sufletului românesc, inspirându-se şi din arta populară românească. Om al sintezelor, Constantin Brâncoveanu a fost un om care a arătat deodată fidelitate faţă de tradiţia ortodoxă răsăriteană şi deschidere spre ceea ce este nou, venit din Occident“.

Daruri, diplome şi distincţii pentru binefăcătorii bisericii

Cu prilejul săvârşirii slujbei de sfinţire a picturii bisericii, prin decizia chiriarhală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, locaşul de cult a primit al doilea hram, Sfinţii Martiri Brâncoveni devenindu-i ocrotitori.

Pictura Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia a fost restaurată cu sprijinul comunităţii şi al autorităţilor locale. În semn de recunoştinţă, Patriarhul României le-a oferit binefăcătorilor care au contribuit la restaurare distincţii şi daruri. Astfel, părintele paroh Ion Vrăjitoru a fost hirotesit iconom stavrofor, iar arhim. Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici. Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni a fost acordat domnilor Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, şi Paul Mihai Nicu Precup, primarul comunei Mogoşoaia. Au mai primit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ cu medalie arhid. Aurel Vlaicu, consilier eparhial în cadrul Sectorului patrimoniu şi pictură bisericească al Arhiepiscopiei Bucureştilor; părintele protopop Cristian Mihai Burcea de la Protoieria Ilfov Nord; Mihail George Staicu, administrator public al comunei Mogoşoaia; Dan Ioan Pechi; Romeo Andronic, pictor restaurator; Doina Mândru, director artistic al Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ Mogoşoaia, şi Ortanţa Ionescu.

Patriarhul României a oferit pentru Biserica „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia o cruce de binecuvântare, noile ediţii ale Sfintei Evanghelii şi Apostolului, mai multe cărţi de cult şi tipărituri despre epoca brâncovenească, dar şi o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele voievodului martir.

Părintele paroh Ion Vrăjitoru a adresat mulţumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ierarhilor coslujitori şi membrilor comunităţii care au sprijinit restaurarea bisericii şi a oferit Patriarhului României un engolpion şi un buchet de flori.

În continuare, domnul primar Paul Mihai Nicu Precup a acordat Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române titlul de cetăţean de onoare al comunei Mogoşoaia.

Cu prilejul evenimentelor comemorative dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi al resfinţirii picturii bisericii din incinta ansamblului arhitectural de la Mogoşoaia a fost lansată Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Volumul a apărut la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi a fost prezentat de arhid. Aurel Vlaicu.

Invitaţii au vizitat apoi expoziţia „Puterea viziunii“ a pictorului şi restauratorului Elena Murariu, găzduită de Palatul Mogoşoaia în perioada 16 august - 1 octombrie 2014.

Racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a rămas depusă spre închinare în baldachinul din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ până ieri după-amiază, după care a fost readusă în ctitoria voievodală „Sfântul Gheorghe“-Nou. La Mogoşoaia, credincioşii se vor putea închina în continuare icoanei Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele domnitorului martir, oferită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia.

Concert vocal-simfonic dedicat Sfinților Brâncoveni

Evenimentele organizate de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor s-au încheiat duminică seară, la Ateneul Român, cu un concert vocal-simfonic.

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat organizatorilor și participanților în deschiderea spectacolului s-a intitulat: „Lumina care transformă jertfa sângeroasă în biruință spirituală”, din care redăm un fragment: „Cele trei secole care au trecut de la jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni ne-au învățat că lumina credinţei lor jertfelnice trebuie receptată cu recunoștință, ca un dar al lui Dumnezeu pentru neamul românesc. Un Domnitor creștin care își dăruiește viața pentru credința şi demnitatea poporului său este un martir care luminează devenirea poporului pe care îl reprezintă. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu continuă și în cer rugăciunea sa pentru poporul pe care l-a ocrotit și l-a condus cu credinţă şi cu demnitate în anii lui de domnie. Moștenirea brâncovenească spirituală, culturală şi patriotică este o lumină în istorie, iar coroana cerească a Sfinţilor Martiri Brâncoveni este o lumină în veșnicie. Din această lumină, care transformă jertfa sângeroasă în biruință spirituală, ne hrănim mintea şi inima pentru a crește duhovnicește în dreapta credinţă, în bunătatea inimii şi în recunoştinţa faţă de sfinții şi eroii Neamului românesc”.

Preafericirea Sa a acordat mai multe ordine și diplome celor au sprijinit organizarea evenimentului. Sorin Oprescu, Primarul Capitalei, actorul Dorel Vișan, dirijorul Daniel Jinga și Părintele Arhidiacon Mihail Bucă au primit Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Ordinul „Maria Brâncoveanu” i-a fost conferit sopranei Ana Cebotari. Totodată, Traian Radu Negrei, Directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, Andrei Dumitriu, directorul general al Ateneului Român și Nicolae Licareț, directorul adjunct artistic al instituției au primit Diploma omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni”.

În continuare, au adus „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni” Grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, Corul Accoustic şi Orchestra Metropolitană Bucureşti.

În deschiderea concertului vocal-simfonic, în foaierul Ateneului Român, participanții au putut vizita expoziția „Puterea viziunii” a Elenei Murariu. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit acesteia cu acest prilej Diploma omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Expoziția a fost prezentată de academicianul Răzvan Theodorescu.