Întrunirea membrilor sinodali are loc pe parcursul zilei de joi în Reşedinţa Patriarhală.

Propunerea de canonizare a Episcopului Dionisie Erhan (1868-1943) a venit din partea Sinodului Mitropoliei Basarabiei, urmare a faptului că ierarhul „a fost foarte activ în toată lucrarea de unire a Basarabiei cu Regatul României”, potrivit Preafericirii Sale.

Ierarhii români din Basarabia au remarcat calitățile intelectuale și morale deosebite ale Episcopului Dionisie, precum și faptul că era un bun cunoscător al Sfintelor Scripturi și al cărților de cult, un apreciat duhovnic, un luptător pentru binele românilor din Basarabia și pentru afirmarea valorilor naționale.

Patriarhul a prezentat apoi motivaţia aducerii anul acesta la hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti a moaştelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Bucureşteanul.

„Ierarhul este bucureştean de origine şi anul acesta se împlinesc 150 ani de la trecerea sa la Domnul”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Patriarhul a apreciat că Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost un „ierarh misionar şi fervent militant pentru Unirea Principatelor”.

„În acest an al făuritorilor Marii Uniri ne-am amintit şi de cei care au pregătit prin Unirea de bază, a Principatelor Române, Unirea de vârf de la 1 decembrie 1918, precedată de Unirea Basarabiei cu Regatul României şi Unirea Bucovinei cu Regatul României”.

„Sfântul Calinic este un sfânt al unităţii, al comuniunii româneşti şi de aceea am dorit să fie cinstit cu prilejul şedinţei Sfântului Sinod”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul a reiterat faptul că moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica se vor întâlni cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, în procesiunea Calea Sfinţilor.

„Noi ca ierarhi întâmpinăm un ierarh foarte cunoscut, deodată mare duhovnic, om milostiv de cultură, iubitor de Dumnezeu şi popor”, a spus Preafericirea Sa.

Moaştele celor doi sfinţi vor fi aşezate ulterior pentru închinarea pelerinilor care vin zilele acestea la Patriarhie.

Pe ordinea de zi se mai află definitivarea mai multe texte liturgice ale unor sfinţi deja canonizaţi, precum şi aspecte de ordin administrativ.

Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate.

Sfântul Sinod se compune din Patriarh, toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii vicari în funcțiune. Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru, în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.