A treia zi de Crăciun, când Biserica îl cinsteşte pe Sfântul Arhidiacon Ştefan, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a slujit, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, Sfânta Liturghie, la biserica „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din municipiul Suceava, la invitaţia părintelui Răzvan Câmpulungeanu.

În omilia rostită cu acest prilej, Ierarhul Huşilor a făcut referire la chipul plin de lumină pe care îl avea Sfântul Arhidiacon Ştefan în timpul martirajului său:

„Faptele Apostolilor relatează că toţi cei care se uitau la Sfântul Arhidiacon Ştefan au văzut că el are faţa ca de înger. Când folosim expresia aceasta, „faţa ca de înger”, mintea noastră merge spre tot ceea ce înseamnă nevinovăţie, puritate, şi foarte multă lumină în suflet.

Sfântul Ioan Gură Aur ne zice că privirea unui om, chipul unui om, sunt oglinda sufletului său. Oricât de frumoşi am fi din punct de vedere fizic, există o frumuseţe interioară, care se răsfrânge asupra propriului chip. Ceea ce este interesant în relatarea acestui martiriu, este faptul că toţi cei de faţă îi erau duşmani, niciunul nu-l simpatiza, fremătau de mânie. Toţi îi erau ostili acestui bărbat extraordinar, care a avut curajul de a vorbi despre Hristos. Aceşti oameni, care nu-L aveau pe Dumnezeu în inima lor, au avut totuşi capacitatea de a vedea în Sfântul Arhidiacon Ştefan faţa de înger.”

În continuarea cuvântului său, Părintele Episcop Ignatie  a vorbit despre cum putem dobândi şi noi „faţa de înger”:

„Cum putem să dobândim această nobleţe interioară care să se răsfrângă şi pe chipul nostru? Ne spune cartea Faptele Apostolilor că Sfântul Arhidiacon Stefan a avut curajul mărturisirii. Noi Îl mărturisim pe Hristos doar când avem un context prielnic şi ne este foarte uşor să vorbim de credinţa noastră. Dar când totul este ostil în jurul nostru, când ştim că putem fi ţinta ironiilor, ţinta persiflărilor celor din jur, nu avem curajul să vorbim despre credinţa noastră. Sfântul Ştefan şi-a asumat riscul că viaţa lui poate fi pusă în pericol atunci când a intrat în sinagogă şi toţi de faţă îi erau duşmani. (...)

Primul lucru pe care trebuie să îl facem, dacă vrem să dobândim faţa de înger, este să-L mărturisim pe Hristos, indiferent de contextul în care trăim. Cu atât mai mult când este un context care nu ne este prielnic, când este un context ostil. Dacă Dumnezeu ar fi o realitate interioară a vieţii noastre, dacă viaţa noastră ar gravita în jurul Lui, nu ne-ar fi ruşine să vorbim despre El.”

Prezenţa lucrării Duhului Sfânt în viaţa noastră este o altă condiţie a dobândirii nobleţei interioare, a continuat Preasfinţitul Ignatie:

„Ca să putem dobândi „faţa de înger”, ni se cere să-L avem pe Duhul Sfânt. Ce înseamnă aceasta? Sfântul Pavel ne spune că a avea pe Duhul Sfânt înseamnă a avea bucurie, pace, linişte, capacitatea de a ierta, de a nu contabiliza răul pe care ţi-l face cel de lângă tine. Sfântul Arhidiacon Ştefan se roagă, precum Hristos pe Cruce, pentru duşmanii săi. Câţi dintre noi, dacă cineva aruncă doar cu o vorbă spre noi, care să nu ne convină, putem face aceasta? (...)

Sfântul Ştefan a avut chip ca de înger pentru că el avea curajul mărturisirii, era plin de Duh Sfânt, L-a văzut pe Hristos în slavă şi s-a rugat pentru cei ce erau pregătiţi să-l omoare şi erau plini de duşmănie.

De ce Biserica, în această perioadă de bucurie şi de lumină, ne pune spre cinstire un martir? Pentru că adevărata bucurie vine întotdeauna din puterea de mărturisire, din puterea de jertfă. Orice bucurie care nu este din jertfă, nu ţine mult, se stinge ca feştila fumegândă.”

 

 

Ultimele articole