Ședința de lucru a Sfântului Sinod a fost precedată, după tradiția liturgică, de slujba de Te Deum, săvârșită în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Lucrările propriu-zise ale celui mai înalt for bisericesc din Patriarhia Română au debutat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a adresat, după apelul nominal și constatarea cvorumului statutar, un cuvânt de bun-venit, prezentând punctele principale de discuție de pe ordinea de zi a ședinței. „Această ședință este foarte bogată în subiecte referitoare la noi canonizări de sfinți români. În special este vorba de părinți mărturisitori și duhovnici din timpul perioadei comuniste. De aceea, este o mare necesitate să fim atenți la argumentele de canonizare, dar, în mod deosebit, la textele lor de slujbă, deoarece se constată că sunt unele aspecte care pot fi ameliorate în ceea ce privește prezentarea lor. (...) Avem această responsabilitate deosebită, iar ceea ce nu poate fi împlinit acum se va împlini într-o viitoare ședință a Sfântului Sinod, astfel încât, atunci când se face proclamarea sfinților români nou canonizați, să fie împlinite exigențele atât privind textele liturgice, cât și icoanele lor. Canonizarea nu reprezintă doar recunoașterea sfințeniei, cum simplu se gândește acum în teologia greacă contemporană, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Așadar, sfinții canonizați sunt dați ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvântul dreptei credințe, prin viețuire sau faptă și prin modul lor de a fi. (...) Avem pe ordinea de zi și alte subiecte privind viața bisericească, mai multe propuneri de ridicare în rangul de arhimandrit a unor protosingheli din diferite zone ale ţării, precum și unele participări la evenimente din străinătate”, a afirmat Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a menționat faptul că în contextul celebrării Aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București, vor fi oferite mai multe ordine și daruri membrilor Sfântului Sinod, preoților care au contribuit la organizarea pelerinajului istoric cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Arhi­episcopia Bucureștilor, precum și mirenilor care au sprijinit lucrările de restaurare și înfrumusețare a raclei în care acestea sunt așezate. „Am oferit fiecărui membru al Sfântului Sinod un nou engolpion cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la sărbătorirea a 250 de ani de la aducerea moaștelor. De asemenea, oferim și o icoană a Sfântului Dimitrie cel Nou, realizată special pentru această sărbătoare. Această nouă icoană a devenit oficială, înfățișân­du-l pe sfânt cu catedrala la piept, în dreptul inimii, nu pentru că este ctitorul ei, ci pentru că în această catedrală este prezent și lucrător prin minunile sale. De 250 de ani este noua sa casă, unde se întâlnește cu o mulțime de oameni. Acest lucru îl veți putea vedea și din cartea ce cuprinde minunile sfântului. (...) De asemenea, clericii Catedralei Patriarhale, preoții protopopi și preoții care au contribuit în mod deosebit la realizarea pelerinajului de patru săptămâni cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou în Arhiepiscopia Bu­cu­reștilor vor primi acest ordin pentru clerici. Mirenii care au ajutat financiar cu donații pentru reînnoirea raclei, pentru veșmintele de la catedrală și alte lucrări prilejuite de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou vor primi tot Ordinul Mitropolitan «Sfântul Dimitrie cel Nou», dar sub formă de insignă”, a menționat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, au fost suspendate lucrările în plen, ierarhii membri ai Sfântului Sinod retrăgându-se în sălile stabilite pentru lucrările pe comisii: Comisia pastorală, monahală și socială în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia teologică, liturgică și didactică în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, iar Comisia pentru comu­nități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

După finalizarea activităţii comisiilor, au fost reluate lucrările în plen, raportorii fiecărei comisii sinodale dând citire referatelor elaborate. 
 

sursa: ziarullumina.ro