Din soborul slujitorilor a făcut parte şi părintele protopop Adrian Chirvasă.

În omilia rostită, Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre vocaţia îngerilor în raport cu oamenii:

„În tradiţia Bisericii noastre, avem o zi dedicată cinstirii sfinţilor îngeri, ziua de luni.

Noi, în Taina Sfântului Botez, am primit un înger păzitor. În rânduiala slujbei este o rugăciune în care preotul sau episcopul îi cer lui Dumnezeu ca celui care urmează să fie botezat, să-i dăruiască un înger păzitor. Un înger care să-l călăuzească, să-l povăţuiască, prin a cărui prezenţă să îl apropie mai mult de cele bune.

Aceasta este menirea fiecărui înger. Să fie un mesager pentru noi oamenii.

Însă nu un simplu mesager, care aduce o veste, ci unul care te şi apropie de Dumnezeu, un mesager care te şi trezeşte dintr-o stare de letargie, de amorţeală spirituală.

Vocaţia prin excelenţă a îngerilor, pe lângă aceea că Îl laudă pe Dumnezeu, este să ne povăţuiască ce să facem ca noi să fim aproape de Dumnezeu”.

Preasfinţia Sa, amintind de ajutorul dat de îngerul Rafael lui Tobie, potrivit relatării Cărţii lui Tobit, din Vechiul Testament, s-a oprit asupra mesajului pe care îngerii ni-l pot transmite nouă, celor de astăzi:

„Îngerul le dă următorul îndemn, consemnat la capitolul 12, versetele 6-9, pe care consider că ni-l putem asuma şi noi:

«Atunci îngerul i-a chemat pe amândoi deoparte şi le-a zis: "Binecuvântaţi pe Dumnezeu, slăviţi-L şi cunoaşteţi slava Lui şi mărturisiţi înaintea tuturor celor vii ce a făcut El pentru voi!

Bun lucru este a binecuvânta pe Dumnezeu, a preaînălţa numele Lui şi a vesti, slăvind faptele lui Dumnezeu! Şi voi să nu vă leneviţi a-L preaslăvi.

Taina regelui se cuvine s-o păstrezi, iar lucrurile lui Dumnezeu este de laudă să le vesteşti. Faceţi bine şi răul nu vă va ajunge!

Mai mult preţuieşte rugăciunea cu post şi cu milostenie şi cu dreptate, decât bogăţie cu nedreptate; mai bine să faci milostenie, decât să aduni aur.

Căci milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat. Cei ce fac milostenie şi dreptate vor trăi mult».

Primul lucru pe care îngerul îl cere celor doi tineri, şi nouă fiecăruia, este să Îl slăvim pe Dumnezeu.

Să mărturisim toate lucrările lui Dumnezeu în viaţa noastră.

Să devenim noi înşine, îngeri, mesageri a tot ceea ce lucrează în chip minunat Dumnezeu în viaţa noastră.

Sunt atâtea lucrări pe care le săvârşeşte Dumnezeu cu fiecare în parte! Avem această responsabilitate de creştini, ca să dăm slavă lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne dăruieşte şi face în mod concret pentru noi.

Chiar şi în situaţiile de încercare”!

Preasfinţia Sa a vorbit despre încercările şi suferinţele pe care Dumnzeu le îngăduie, în chip pedagogic, în viaţa noastră:

 „Noi, în general, ne rugăm lui Dumnezeu să ne dăruiască tot ceea ce este minunat şi frumos în lumea aceasta.

Puţini sunt cei care să ceară şi încercare, din care să învăţăm ceva.

 Încercările sunt cele care ne povăţuiesc cel mai mult. Ne adâncesc cel mai mult în noi înşine.

Ne ajută să reflectăm mai profund asupra vieţii noastre.

Încercările  din viaţa noastră sunt tot o lucrare a Domnului prin care vrea să ne înveţe ceva.

Omul, când este într-un moment de răscruce al vieţii sale, devine mult mai înţelept, mai atent, nu risipeşte vremea, timpul dat de Dumnezeu. Îl foloseşte în săvârşirea binelui.

Primul îndemn pe care îngerul Rafael îl dă celor doi este să mărturisească tot ceea ce Dumnezeu lucrează în viaţa lor”.

Un alt îndemn al îngerului Rafael este legat de săvârşirea binelui:

„Îngerul le cere să facă binele. Dacă vor face binele, răul nu îi va ajunge. Nu în sensul că nimeni nu le va face rău. Se referă la faptul că atunci când vine răul peste noi, nu poate să ne transforme.

Când omul se angajează să slujească, cu toată fiinţa sa, binelui, în mod evident răul nu se poate apropia de el, adică el însuşi nu poate să devină un om rău, pentru că este plin de harul binelui pe care îl slujeşte.

Binele este cel care ne înţelepţeşte, ne inspiră şi ne ajută să evităm orice fel de situaţie care ne poate arunca în răutate.

Omul, dacă se angajează cu întreaga sa fiinţă să devină el însuşi un loc al bunătăţii, niciodată răul nu îl poate transforma sau schimonosi”.

Tototdată, Părintele Episcop Ignatie a arătat că, potrivit îndemnului îngerului, rugăciunea adevărată trebuie însoţită de post, milostenie şi dreptate:

„Îngerul îi sfătuieşte să se roage, însă rugăciunea să fie făcută cu post, milostenie şi multă dreptate.

Milostenia, ne spune îngerul Rafael, este cea care curăţă sufletul omului de păcat.

Milostenia nu numai că este expresie a dragostei faţă de cineva care are mare nevoie de ajutor, ci aceasta, spiritual vorbind, ne curăţă de păcat, ne face mai curaţi şi mai luminoşi.

Îngerul insistă asupra faptului că atât rugăciunea cât şi milostenia, trebuie să fie însoţite de dreptate.

Dreptatea, în limbaj biblic, înseamnă să împlineşti voia lui Dumnezeu.

Devenim oameni drepţi când împlinim voia lui Dumnezeu. Dumnezeu să ocupe primul loc în inima noastră. El să fie referinţa fundamentală a vieţii. Dreptatea nu presupune a fi justiţiar”.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Ignatie l-a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele Liviu Drăgan, în semn de recunoştinţă pentru lucrările întreprinse la biserica parohială şi pentru întreaga activitate preoţească.