Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu: Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Din soborul slujitorilor au făcut parte părintele profesor Daniel Benga, de la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, părinți consilieri eparhiali, părinții protopopi și părinți stareți și duhovnici din cadrul Eparhiei.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic de copii „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” junior, coordonat de arhidiaconul Cosmin Vlăduț Mironescu.

Toți credincioșii și pelerinii veniți la hram s-au putut închina la Moaștele Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, ale Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna, care au fost așezate afară, într-un baldachin special, lângă altarul Catedralei Episcopale.

La momentul potrivit, credincioșii, prezenți în număr mare, s-au împărtășit cu Sfântul Trup și Sânge al Mântuitorului Hristos.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, care a arăta că cuvintele Sfinților Apostoli Petru și Pavel sunt călăuze în căutarea sensului vieții:

Suntem în sărbătoarea cea sfântă și binecuvântată destinată Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Vom încerca să pătrundem, prin cuvintele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în taina cunoașterii adevărului, în drumul nostru pentru a afla ce se cuvine a face, a grăi și a gândi în perspectiva Împărăției cerurilor. 

De multe ori în viață suntem în stare de confuzie. Nu știm ce cale să alegem, ce drum să luăm, ce decizie este mai potrivită pentru viața noastră și viața celor din jur. Sunt numeroase cântece de sirenă care ne îndreaptă pentru a primi răspunsuri care duc în cele din urmă la rătăcire. Privind la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care ține în mâna stângă pe dumnezeiescul prunc, iar cu dreapta arătând spre Dânsul și privindu-ne pe noi, ne spune „faceți ce vă va spune El”. 

Preluând cuvântul Domnului din Scriptură, găsim calea care ne duce acolo unde este voința lui Dumnezeu. De ce spun aceasta? Cuvântul Scripturii este singurul cuvânt care nu greșește. Și de ce aceasta? Pentru că este vorba de cuvântul lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel spunea adesea în scrierile sale: „Evanghelia pe care v-o vestesc nu este de la oameni, ci prin descoperire de la Dumnezeu”. 

Evanghelia nu șade numai în cuvânt, ci în putere, în Duhul Sfânt și în adeverire deplină. Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător și este capabil să destăinuiască simțirile inimii. Iar Sfântul Apostol Petru în prima sa epistolă spune că oamenii sfinți ai lui Dumnezeu grăiesc din cele ale Duhului pentru că sunt purtați de Duhul Sfânt. 

Cuvântul Evangheliei, cuvântul Sfinților Apostoli, și prin extensiune cuvântul Sfinților Părinți, ne prezintă adevărul. Adevărul ne face liberi pentru că adevărul este Domnul Hristos. 

În scrierile lor, Sfinții Apostoli Petru și Pavel încearcă să ne arate taina Dumnezeului-Om Iisus Hristos și lucrarea Sa dumnezeiesc-omenească. În Epistola către Coloseni, Sfântul Apostol Pavel ni-L înfățișează pe Domnul Hristos ca fiind chipul Dumnezeului Celui Nevăzut prin care toate s-au făcut. El este capul Trupului, adică al Bisericii.

Sfântul Apostol Petru în prima sa epistolă, ne spune că Domnul Hristos este Păstorul cel mare al sufletelor noastre și păzitorul acestora. El este singur fără de păcat și niciun vicleșug nu se află în gura Lui. El poartă păcatele noastre și prin a Lui rană noi toți ne-am vindecat.

Cuvântul Scripturii, așadar, este calea pe care creștinul este chemat să o urmeze pentru a nu rătăci în stânga sau în dreapta; iar dacă din diferite pricini a căzut în rătăcire, cuvântul Scripturii îl așază din nou pe calea care duce către Dumnezeu. 

Sfântul Apostol Petru ne avertizează însă că Scriptura nu se interpretează, nu se înțelege după socotința sau mintea fiecăruia. 

Scriptura se înțelege întru adevăr în Biserică, iar noi în Biserică viețuim în voia lui Dumnezeu prin dumnezeiasca Euharistie, prin rugăciunea neîncetată - adică  gândul în permanență la Dumnezeu, și prin păzirea poruncilor. Despre aceste trei lucruri - Dumnezeiasca Euharistie, păzirea poruncilor și gândul neîncetat la Dumnezeu - Sfinții Apostoli Petru și Pavel ne îndreaptă în scrierile lor, pentru a ne așeza în ceea ce Sfântul Apostol Petru numește „temelii puternice”: „faceți puternică și bine întemeiată alegerea și chemarea voastră, căci făcând aceasta nu veți greși niciodată”. Veți afla calea unei vieți autentice pe acest pământ și calea care duce către Împărăția cerurilor.

Prin aceasta nădăjduim să ne apropiem și noi de taina cunoașterii pentru a nu rătăci pe aiurea, căci adesea ne găsim în starea de care amintește Sfântul Apostol Pavel: „om nenorocit ce sunt, că nu fac binele pe care-l voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc adesea îl săvârșesc” - precum ne găsim foarte des, în starea de lepădare pe care a trăit-o Sfântul Apostol Petru când a spus: „Nu-L cunosc pe omul Acesta”. Căci de foarte multe ori în viață ne e rușine să-L mărturisim pe Domnul Hristos așa cum El ne-a cerut: „Cel care Mă mărturisește pe Mine și Eu îl voi mărturisi pe el înaintea Tatălui Meu cel din cer”.

Bazându-ne așadar pe „temelii puternice”, adică pe Scriptură, pe paza poruncilor, pe Dumnezeiasca Liturghie și pe gândul, prin rugăciune, la Dumnezeu, nădăjduim să ajungem la ceea ce Sfinții Părinți numesc luminarea cunoștinței, străvezimea minții, adică cunoașterea rostului lucrurilor, a evenimentelor din viața noastră, a celor din jur, din viața țării, din viața Bisericii sau din viața lumii, pentru a tinde asupra stării duhovnicești pe care Sfântul Apostol Pavel spunea: „Acum cunoaștem în parte dar vine vremea când vom cunoaște pe deplin”. 

Să ne dăruiască Atotmilostivul Dumnezeu ca prin rugăciunile Sfinților Apostoli Petru și Pavel, aplecându-ne adesea asupra scrierilor lor și asupra vieților lor minunate, să ne apropiem de cunoașterea adevărului pentru a rătăci cât mai puțin, dacă se poate deloc, în calea noastră pe acest pământ, îndreptată spre Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a mulțumit, în numele preoților și credincioșilor din Eparhie, Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan și Preasfințiților Părinți Episcopi Vicari Nectarie de Bogdania, Damaschin Dorneanul și Teofil Trotușanul, pentru împreuna slujire și pentru dragostea manifestată prin venirea la Huși.

Ierarhul Hușilor a mulțumit autorităților județene și locale și credincioșilor pentru prezență și împreuna rugăciune, arătând că Sfinții Petru și Pavel rămân modele în strădania noastră de schimbare a vieții:

Părintele Zaharia Zaharou, ucenicul Sfântului Sofronie de la Essex, ne spune că atunci când ne împărtășim cu Trupul și cu Sângele Domnului, are loc un schimb minunat între viața noastră și viața lui Hristos, Cel care ni Se dăruiește; primim în viața noastră veșnicia, lumina, harul dumnezeiesc ca să putem cânta cu putere „am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc”. În această notă, toți cei care suntem aici și ne-am bucurat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie am nădejde că am simțit acest schimb între viața noastră și viața lui Hristos. ne-am hrănit cu lumina, veșnicia și harul dumnezeiesc. Este ceea ce au căutat și cei doi Apostoli, Petru și Pavel, ocrotitorii Catedralei noastre episcopale din Huși. 

Au căutat, fără să mascheze într-un fel slăbiciunile și neputințele pe care le-au avut și ei. Dimpotrivă, le-au mărturisit, le-au asumat pe acestea ca să lucreze în mod covârșitor harul lui Dumnezeu. 

Poate că un punct comun între cei doi apostoli este că viețile lor s-au schimbat radical și fundamental în momentul în care și-au îndreptat privirea spre Hristos. Sfântul Nichita Paflagonul l-a numit pe Sfântul Petru „primul mare teolog”, pentru că a mărturisit: „Tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu”. Și-a schimbat viața și s-a lăsat rănit de privirea Domnului după ce L-a trădat din slăbiciune. Când Hristos S-a uitat înspre Petru s-a trezit un vuiet de pocăință în sufletul său și a început să plângă cu amar. Acea privire a Domnului Hristos a fost suficientă să-l rănească pentru toată viața și slujirea lui nu a fost altceva decât împărtășirea dragostei lui Hristos pentru toți cei care l-au întâlnit. Acela a fost momentul din care Petru nu a mai putut să-L trădeze vreodată pe Hristos. s

Dintr-un mare prigonitor la creștinilor, schimbarea Sfântului Apostol Pavel începe tot de la privire, a orbit văzând lumina aceea pe drumul Damascului. Auzind numai glasul lui Hristos, Saul s-a lăsat schimbat, convertit de acest: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. Cu alte cuvinte, când îi prigonea pe creștini, adică Biserica lui Hristos, Saul de fapt Îl prigonea pe Hristos însuși. 

De aici învățăm că Biserica nu este o asociație care militează pentru anumite cauze sociale ci Însuși Hristos, Duhul Lui extins în viața noastră, în umanitate. Este trupul Său, din care facem parte cu toții. În urma acestei vederi a luminii dumnezeiești, orbit fiind, Pavel își schimbă radical viața, biografia. Este ca și cum i se schimbă tot bagajul genetic spiritual, devenind un alt om. Dintr-un prigonitor a devenit un mare mărturisitor al lui Hristos. Amândoi Apostolii și-au schimbat perspectiva, au avut un alt fel de privire după ce L-au întâlnit pe Hristos.

Așa am nădejde că și noi, venind la Liturghie, la sfintele slujbe, dobândim o altă perspectivă, un alt fel de privire și ne concentrăm pe ceea ce vrea Domnul să ne spună, și nu ce am vrea noi să-i spunem Lui.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această zi minunată, plină de har și de binecuvântare, Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii Catedralei noastre istorice din cetatea Hușilor, Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, ocrotitoarea Episcopiei Hușilor. 

Le mulțumim oaspeților noștri, Părintelui Mitropolit Teofan pentru dragostea, discreția și inima bună cu care vine aici la Huși. Le mulțumesc cu toată inima mea părinților arhierei: PS Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, PS Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și PS Teofil Trotușanul, Episcopul-vicar al Episcopiei Romanului și Bacăului. 

 Toți credincioșii prezenți au primit la plecare pachete cu alimente în cinstea Ocrotitorilor Catedralei Episcopale din Huși.