După procesiunea impresionantă cu moaștele Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi prin inima orașului Huși, din preziua hramului, sărbătoarea Ocrotitoarei Episcopiei Hușilor a continuat, în dimineața zilei de marți, 7 iulie 2026, cu Sfânta Liturghie arhierească.
Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, împreună cu Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; cu Preasfințitul Părinte Nectarie, Episcopul Ortodox Român al Irlandei și Islandei; și cu Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, coordonat de arhidiaconul Cosmin Vlăduț Mironescu.
Pelerinii prezenți s-au putut închina la moaștele Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, ale Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, așezate în baldachinul împodobit, amenajat lângă absida dreaptă a ctitoriei ștefaniene.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Marii Britanii și Irlandei de Nord, care a arătat cum putem împlini exemplul de mărturisire a credinței, dat de Sfânta Mare Muceniță Chiriachi, în societatea de astăzi:
Să devenim lumină, într-o lume cuprinsă de întuneric. Evanghelia ne arată taina mărturisirii lui Dumnezeu într-o lume pecetluită de păcat și decădere, pecetluită de neputințe, care își caută sensul și în care parcă fiecare generație repetă greșelile celor care au fost mai înainte.
Suntem chemați să devenim mărturisitori ai luminii lui Hristos în această lume. Suntem chemați, asemenea Sfintei Chiriachi, să-L iubim pe Cel care ne-a iubit până la capăt. În taina dragostei se descoperă rostul credinței noastre. Martirii au arătat primii roadele Sfântului Duh.
Învățăm, de la Sfânta mare Muceniță Chiriachi, să îmbrățișăm taina suferinței, taina Crucii, să nu fugim de ceea ce Domnul ne-a rânduit să purtăm în această viață. Fiecare este binecuvântat cu o cruce. Poporul nostru a știut încă de la început să-și îmbrățișeze propria cruce, si în vremurile de prigoană, și în cele de binecuvântare, și în cele în care Domnul a fost aproape de noi, și în cele în care am crezut că S-a îndepărtat de noi și că greutățile nu ne mai lasă. Toate au avut un rost binecuvântat, iar Domnul a lucrat providențial cu fiecare dintre noi.
Taina Liturghiei este taina mulțumirii. Cel care îi mulțumește lui Dumnezeu este cel care trăiește cu El și Îl primește în inimă. Noi îi mulțumim lui Dumnezeu asemeni psalmistului: „Paharul mulțumirii voi lua și numele Domnului voi binecuvânta”, când ne apropiem de Sfântul Potir, nu doar o dată pe an sau în cele patru posturi, ci cât mai des, ca să reușim să fim cu mirele tainic Hristos, asemeni Sfintei Chiriachi.
Cum Îl vom putea primi pe Domnul în inimile noastre dacă nu ne vom apropia de Sfântul Potir, dacă nu vom gusta din Cina Domnului, care ne descoperă taina dragostei?
Martirii ne mai învață mărturisirea credinței în Cel care vine să ne descopere taina vieții în această lume. Oare are vreun rost să viețuim fără Hristos, să viețuim fără a putea iubi? Toți oamenii, de la prunci până la cei vârstnici, caută să fie iubiți.
Într-o societate care nu ne mai cere astăzi să ne dăm viața, mărturisirea înseamnă să renunțăm la cele rele, la faptele pe care Domnul a arătat că ne despart de Împărăție.
Să fim buni cu cei din jurul nostru, să devenim o prezență vindecătoare într-o societate care nu face altceva decât să îi judece pe toți. Îi judecăm pe toți, fără să venim cu soluții vindecătoare. Îi vorbim de rău pe toți, fără să devenim sprijin; ne dăm părerea despre toate, fără să devenim o prezență care să aducă soluții și vindecare.
Dacă nu știm să aducem soluții, măcar să nu osândim. Dacă nu știm să dăruim, măcar să nu luăm. Dacă nu știm să iubim, măcar să prețuim cât de puțin. Aceasta ne învață Sfântul Isaac Sirul în „Cuvintele ascetice”.
Numeroși credincioși s-au împărtășit, la momentul rânduit din cadrul Sfintei Liturghii, cu trupul și Sângele Domnului.
La finalul slujbei, Părintele Episcop Ignatie a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Preasfințitului Părinte Nectarie, Episcopul Ortodox Român al Irlandei și Islandei, și Preasfințitului Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului pentru frumoasa împreună-slujire și pentru dragostea manifestată prin venirea la Huși, la sărbătoarea Ocrotitoarei Episcopiei:
Astăzi este sărbătoarea dedicată celei care ocrotește întreg județul Vaslui, pe toți slujitorii și credincioșii Episcopiei Hușilor, Sfânta Mare Muceniță Chiriachi.
Numele său provine din limba greacă și înseamnă „Duminică”. Un mare om de cultură a moșit o expresie foarte frumoasă: despre oamenii buni, foarte frumoși la suflet și înțelepți se spune că sunt ca o duminică - „ești o duminică de om”. Așa îmi doresc să fim cu toții.
Având exemplul Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, să fim niște „duminici” de oameni. Noi asociem duminica cu credința în Dumnezeu, cu întâlnirea cu El, cu participarea la Sfânta Liturghie și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. De asemenea o asociem cu liniștea și siguranța pe care le trăim alături de cei dragi.
Toate aceste daruri ni le oferă Domnul ori de câte ori venim să ne întâlnim cu El. În mod special, Sfânta Chiriachi ne mijlocește aceste daruri. Primim credință, primim harul și dorința de a ne uni cu Domnul prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Său.
Să împărtășim celor din jur lumina pe care o primim în sufletul nostru.
Apoi, Părintele Episcop Ignatie a oferit, în semn de apreciere, Crucea eparhială „Episcopul Grigorie Leu”, părintelui arhidiacon Paul Loghin, din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Toți credincioșii prezenți au primit la plecare pachete cu alimente în cinstea Ocrotitoarei Episcopiei Hușilor.



