Icoana Maicii Domnului „Axionița” va rămâne la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vaslui până în după-amiaza zilei de sâmbătă, 08 august.

Delegația ce a însoțit, la Vaslui, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, a fost condusă de părintele arhimandrit Nicodim Gheorghiță, Starețul Mănăstirii Hadâmbu.

Ierarhul Hușilor a oficiat, cu acest prilej, slujba Paraclisului Maicii Domnului. Soborul slujitorilor a fost alcătuit din părinții consilieri de la Centrul Eparhial Huși, părinții protopopi din Eparhie și părinții parohi Cosmin Gubernat, Dragoș Trofin și Cătălin Mirciu.

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, al Catedralei Episcopale din Huși.

Numeroși credincioși din Vaslui și nu numai, au participat la aceste momente, rugându-se și închinându-se Maicii Domnului.

În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre darul pe care Maica Domnului l-a făcut umanității, născându-L, ca Om, pe Fiul lui Dumnezeu:

«Cât aveți Lumina, credeți în Lumină ca să fiți fii ai Luminii» (Ioan 12, 36)

Astăzi ne-am bucurat de harul uneia dintre cele mai mari sărbători ale Ortodoxiei, Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor. Ucenicii Petru, Iacov și Ioan au avut această șansă și experiență unică de a-L vedea pe Domnul Hristos plin de slava dumnezeirii iradiind, țâșnind din trupul Său, din ipostasul Său cel dumnezeiesc, ca Cel care este Fiul lui Dumnezeu din veșnicie și Om desăvârșit, întrupat din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. 

Când în viața noastră este un om care ne scoate dintr-o prăpastie, dintr-un hău, dintr-o lipsă de sens, noi rămânem recunoscători pentru totdeauna acelei persoane, pentru că în momentele noastre de cumpănă, de clătinare sufletească sau chiar de beznă - în sensul că nu mai găsim direcția -, un asemenea om este ca o lumină pentru noi.  Este o lumină care ne hrănește, care ne limpezește mintea, dă foarte multă vigoare vieții noastre și așază multă ordine în simțirile noastre.

Maica Domnului este cea care, la modul superlativ prin excelență, născându-L pe Iisus Hristos, Lumina ipostatică, ființială, aducându-L în această lume, a dat sens umanității, întregului Univers. De aceea, Maica Domnului este numită, în slujba Utreniei, „Maica Luminii” –  „Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii întru cântări cinstindu-o, să o mărim”.

Hristos este Cel care se descoperă plenar, absolut, evident ca Cel care este Lumina absolută, ființială pe Muntele Taborului. Ucenicii au fost uluiți, au rămas înmărmuriți în fața unei asemenea revelații și experiențe. Nu ar fi vrut să mai plece de acolo vreodată, motiv pentru care Apostolul Petru a spus, în starea aceasta de revărsare sufletească: „Doamne ne este tare bine aici. Să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” Adică „pentru Tine, Doamne, ca Cel care ești izvorul absolut, ipostatic al Luminii dumnezeiești; pentru Moise, ca cel care Te-a văzut în abundență de lumină” numită aceasta „întunericul cel dumnezeiesc” - adică ceva similar cu situația în care stăm într-o casă închisă și sunt trase toate obloanele, și dintr-o dată cineva te scoate la lumină. Copleșirea aceasta de lumină pentru ochii noștri este dintr-o dată ca un întuneric în sensul propriu al cuvântului și este o abundență de lumină care ne copleșește. O asemenea experiență a avut-o prorocul Moise pe Muntele Sinai când a grăit cu Dumnezeu și L-a văzut pe Domnul în lumină. 

Și Prorocului Ilie a vrut Apostolul Petru să-i facă o colibă pentru că și el L-a văzut pe Dumnezeu pe Muntele Horeb - un alt nume al Muntelui Sinai. Ilie avea o personalitate efervescentă. Era o fire energică, entuziastă, plină de multă fervoare pentru credința în Dumnezeul Cel Viu, pentru autenticitatea credinței. Avea această harismă de a decanta ceea ce era fals, ceea ce era iluzoriu sau proiecție falsă a minții, de autenticitatea credinței. Dumnezeu i Se descoperă acestei firi energice, plină de fervoare, de foc, într-un fel așa de gingaș și de delicat și-i spune: „Nu o să mă vezi și nu o să mă întâlnești nici în foc, nici în pucioasă, nici în trăsnet nici în fulgere, nici în vânt năpraznic. Mă vei întâlni și vei simți prezența Mea copleșitoare în adiere lină de vânt, ușoară, imperceptibilă. Acolo Mă vei întâlni.” Ca să învățăm că Dumnezeu vine în sufletul unui om unde este multă liniște și nu unde este rumoarea, zgomotul gălăgia patimilor și a mândriei.

Moise și Ilie au fost părtași vederii lui Dumnezeu, Luminii necreate; când s-a coborât Moise de pe Sinai, fața lui strălucea atât de mult încât cei ce erau la poalele muntelui s-au speriat văzându-l plin de lumină pe chipul său. Dacă ei s-au împărtășit de această lumină dumnezeiască și au fost prezenți pe Muntele Tabor  văzându-L pe cel care este Lumina, Maica Domnului se bucură de o cinste incomensurabilă, mai mare decât acești doi profeți, pentru că ea Îl naște pe Iisus Hristos, Dumnezeu-Fiul Cel din veșnicie, ca Om, în lumea aceasta. Adică ne aduce Lumina. Și Iisus Hristos este Lumina pentru fiecare dintre noi.

Preasfinția Sa a arătat care sunt roadele prezenței luminii dumnezeiești în sufletul omului:

Un om luminos este un om care răspândește bunătate, iertare, îngăduință. Un om mândru, plin de sine, care se auto-idolatrizează, crezând că totul trebuie să graviteze în jurul lui și toți ceilalți trebuie să fie ca niște sateliți, este o persoană care se chinuie, care are luminile sufletului stinse și vedem că are o întunecime spirituală pe chipul lui. Poate fi frumos din punct de vedere fizic, dar îi lipsește acea lumină de pe chip.

Ca să vă puteți da seama ce înseamnă un om cu chipul întunecat, uitați-vă-n oglindă, dacă aveți curaj, după ce vă mâniați, după ce vă supărați sau tulburați, după ce vorbiți urât sau îi jigniți pe cei din jur. Mergeți imediat să vă uitați în oglindă să vedeți cum vă este chipul. Nu-l veți mai recunoaște. Cum de altfel, după ce trece perioada de tulburare, după ce conștientizăm și ne cerem iertare, nici noi nu ne dăm seama de ce ne-am comportat în acest fel, de ce am avut o astfel de ieșire, de ce ne-am lăsat cotropiți și captivi întunericului moral al păcatului din noi.

Omul luminos este omul bun, care are și răbdare și îngăduință, dar și fermitate când se impune. O fermitate care nu strivește niciodată, ci dimpotrivă despică sau lămurește, limpezește apele și-l ajută pe cel care se află într-o degringoladă morală să se ridice, să conștientizeze că starea în care se află nu este una adecvată, conformă cu Sfânta Evanghelie.

De aceea, noi creștinii ortodocși îi acordăm o cinstire deosebită Maicii Domnului. Așa cum pentru noi un om de lumină, care într-un moment de răscruce al vieții noastre dă sens călătoriei noastre pe acest pământ, căruia îi datorăm absolut totul, Maica Domnului este cea căreia noi îi datorăm că L-a adus pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care este Lumina, în această lume, ca noi să credem în lumină, să stăm în lumină, să ne hrănim cu lumină, să slujim lumina, ca în acest fel, având-o în noi, să lepădăm cele ale întunericului. 

La finalul slujbei, Părintele Episcop Ignatie a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru aprobare și Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan pentru binecuvântarea acordată ca Icoana Maicii Domnului de la Hadâmbu să poposească, pentru câteva zile, în Vaslui, precum și părintelui stareț Nicodim Gheorghiță pentru dragostea cu care a venit în Episcopia Hușilor:

Mulțumim Maicii Domnului că a îngăduit să vină în orașul nostru în Vaslui, în Episcopia noastră și să ne binecuvinteze cu harul ei și cu ocrotirea ei tainică, discretă și delicată pentru fiecare dintre noi - așa cum sunt de fapt mamele noastre. Sunt cele care iubesc ca Dumnezeu. 

Dumnezeu ne iubește chiar și atunci când noi, omenește vorbind, nu merităm să fim iubiți. Dumnezeu nu-Și întoarce spatele nici măcar atunci când noi ne revoltăm și dăm din picioare ca niște copii obraznici. Rămâne statornic, neclintit în dragostea față de noi așa cum ne-a iubit în mod absolut pe Cruce. 

Și așa ne iubește și Maica Domnului, cu inima ei de mamă din cer, pe fiecare dintre noi.

Mulțumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a aprobat să fie adusă aici Icoana făcătoare de minuni, Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan cu a cărui binecuvântare a venit părintele stareț Nicodim, împreună cu însoțitorii săi. Mulțumim părintelui stareț, care cu multă dragoste și bucurie, jertfă și efort a venit aici la Vaslui.

Mulțumim autorităților locale, domnului primar Lucian Braniște, că a ales să fie prezent împreună cu cei care își exercită responsabilitățile administrative în acest oraș. 

La rândul său, părintele stareț Nicodim și-a manifestat recunoștința față de Părintele Episcop Ignatie, față de preoții și credincioșii care au venit în număr mare să o cinstească pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. 

Cu binecuvântarea Părintelui Episcop Ignatie, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului va rămâne la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vaslui, până în după-amiaza zilei de sâmbătă, 8 august 2026.

În acest răstimp, credincioșii se vor putea închina Maicii Domnului și vor putea participa la următorul program liturgic:

Vineri (07 08 2026)

ora 07.00 – Sfânta Liturghie

17.00 – Paraclisul Maicii Domnului

18.00 – Taina Sfântului Maslu

Sâmbătă (08.08.2026):

ora 07.30 – Sfânta Liturghie;

ora 14.00 – Paraclisul Maicii Domnului (după slujba Paraclisului, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului se va întoarce la Mănăstirea Hadâmbu).