În Duminica a XIV-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi.

În omilia rostită cu acest prilej, Preasfinţia Sa a explicat aparentul paradox generat de pedepsirea celui aflat fără haină de nuntă, deşi chemarea sa fusese pe nepregătite:

„Oare împăratul nu a fost nedrept să ceară unui om să aibă haină de nuntă, dacă nu i s-a dat sansa să se înveşmânteze aşa cum se cuvine, dacă nu a avut răgazul necesar, fiind luat prin surprindere? Cum însă ceilalţi, care au fost chemaţi în aceeaşi manieră, tot de la răspântiile drumului, tot pe nepregătite, aveau haina de nuntă? (...)

Haina de care ni se vorbeşte nu este neapărat de natură fizică. Este vorba de veşmântul sufletului. Cum este haina sufletului tău când te întâlneşti cu Dumnezeu?

Toţi am primit o haină, în dar, la Sfântul Botez. Atunci se cântă: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat”. Cu alte cuvinte, haina sufletului nostru este însuşi Hristos. Şi o păstrezi luminată când nu o pătezi prin păcatele tale, prin negrija ta.(...)

Termenul din limba greacă pentru haină ne ajută să înţelegem şi mai bine de ce îl  mustră împăratul că nu a venit îmbrăcat adecvat. Termenul înseamnă şi haină, înseamnă şi comportament, mod de a te raporta la ceilalţi, atitudinea ta."

Şi în limba română, există o legătură strânsă între port şi purtare. Adică să te comporţi cum îţi este portul.”

„Sfântul Simeon Noul Teolog foloseşte o comparaţie foarte plastică pentru omul care nu-şi dă seama că este îmbrăcat în Hristos, în lumină şi slavă: pe omul mort poţi să îl îmbraci în hainele cele mai frumoase, el nu conştientizează, oricât de elegant ar fi. Aşa este şi creştinul, el este îmbrăcat în Hristos, dar nu conştientizează că este îmbrăcat în lumină, dacă este mort din punct de vedere spiritual.(...)

Prin Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie noi nu facem altceva decât să ne reîmprospătăm, să facem curată haina sufletelor noastre.

Un om care are haina sufletului frumoasă, curată, este un om plăcut, un om care îţi dă linişte şi foarte multă pace. Simţi că în trupul lui respiră mireasma Duhului Sfânt.

Personajul din parabolă nu s-a putut apăra, deoarece haina sufletului său nu era curată. Evidenţa era un argument împotriva lui. Evanghelia ne invită deci să avem foarte mare grijă de haina sufletelor noastre.

Ultimele articole