Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Florești, de sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, patronul și ocrotitorul acestui așezământ monahal.

Cu ocazia hramului, a fost expusă în muzeul mănăstirii salba cu obiectele de podoabă ale icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Florești. Acest odor este păstrat la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din municipiul Vaslui.

În cuvântul de învățătură, Părintele Episcop Ignatie a conturat personalitatea Sfântului  Ilie Tesviteanul, pe care l-a numit „profetul de foc”.

Memoria liturgică a zilei de astăzi ne pune spre cinstire și spre pomenire pe unul dintre cei mai cunoscuți profeți ai Vechiului Testament. Astăzi este sărbătoarea Sfântului Slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul. Dacă ar fi să concentrăm într-un singur cuvânt personalitatea duhovnicească a acestui proroc din Vechiul Testament, am avea la îndemână şi ne-ar veni în minte cuvântul „foc”.

Așa a fost întreaga viață a Sfântului Ilie Tesviteanul, plină de „foc”, plină de râvnă și fervoare pentru credința cea adevărată, pentru credința în Dumnezeul Adevărat, al lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov. Întreaga viață a profetului a fost o mărturisire a credinței, a relației personale cu Dumnezeul Cel Adevărat.

Horeb, locul arătării lui Dumnezeu în adiere ușoară de vânt

În cuvântul de astăzi aș vrea să mă opresc asupra unui alt amănunt din  viața acestui proroc „de foc”. După ce s-a întors de pe Muntele Carmel, unde, prin credința sa, a adeverit și a dat o mărturie despre cine este Dumnezeul Cel Adevărat, prin mistuirea jertfei, Ilie se retrage spre Muntele Horeb sau Muntele Sinai, locul arătării lui Dumnezeu.

Aici, pe  Horeb, Dumnezeu îî vorbește întrebându-l „Ce faci aici, Ilie?”, iar acesta a răspuns: „Cu râvnă, râvnesc pentru Domnul Dumnezeul lui Israel.”Domnul I se arată celui care avea o fire energică, plină de efervescență, plină de puterea mărturisirii credinței celei adevărate. Cum I se arată? În ce fel? Dumnezeu Însuși îi spune „Eu nu Mă voi descoperi ție nici în vijelie năprasnică, nici în cutremur, nici în foc, ci în adiere ușoară, lină, de vânt. În felul acesta mă vei cunoaște pe Mine, vei simți prezența Mea.” De ce Dumnezeu a considerat să I se descopere Sfântului Ilie, pe muntele Horeb, în felul acesta, nu conform firii energice a Sfântului Proroc, ci în adiere de vânt?

            Dumnezeu vine și se arată inimii omului doar după ce acesta a reușit prin nevoință, prin luptă, să îndepărteze rumoarea și gălăgia patimilor.

Dumnezeu nu vine într-un suflet unde este viforniță, unde este debandadă morală, bruiaj spiritual. Domnul vine, se așează, se descoperă într-o inimă plină de liniște, așa cum I s-a arătat lui Ilie pe muntele Carmel. L-a învățat pe profetul „de foc” că Dumnezeu se arată numai în liniște și în pacea lăuntrică a omului, acolo vine și se așează. Acest lucru îl învățăm din sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul.

Sfântul Irineu de Lyon ne spune că această descoperire, în adiere lină de vânt, a lui Dumnezeu, lui Ilie, este și o profeție despre venirea lui Mesia în lume. El va veni blând și pașnic și nu „va rupe trestia zdrobită și nici nu va stinge feștila fumegândă.” Va veni lin și pașnic; așa se așează Hristos în inima omului. Acest lucru îl învățăm din viața Sfântului Ilie, că Dumnezeu vine în liniște.

Să ne învrednicească Domnul, să vină în pacea noastră interioară! Amin!

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a hirotesit-o întru stavroforă pe Preacuvioasa maică Firmiliana Gherasim, stareța acestei mănăstiri.

Ultimele articole