Ziua a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Părintele Episcop Ignatie în altarul de vară al Mănăstirii, înconjurat de preoții parohi implicați în proiect. Toți cei aproximativ 150 de copii participanți s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

În omilia rostită după citirea Sfintei Evanghelii, Ierarhul Hușilor a vorbit despre libertatea interioară ce decurge din cunoașterea și asumarea adevărului:

«Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi? Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului» (Ioan 8, 32-34)

În pasajul evanghelic, Hristos ne vorbește despre faptul că noi putem fi cu adevărat liberi atunci când ne asumăm să trăim în adevăr, să fim oamenii adevărului.

Evreii înțelegeau cel mai bine ce înseamnă libertatea. Au luptat foarte mult pentru a-și câștiga libertatea politică. Hristos le vorbește despre un alt fel de libertate, cea interioară, pe care o pot primi în momentul în care vor avea puterea de a recunoaște adevărul că Hristos este Fiul Tatălui, Mesia Cel trimis în lume să răscumpere păcatele oamenilor

Cuvântul lui Hristos ni se adresează și nouă. Însetăm după libertate. Din punct de vedere social, politic, ne bucurăm de libertate. Nu suntem supuși la constrângeri și nu suntem sub imperiul unui regim care să ne restrângă libertatea.

Tânjim după libertatea spirituală, interioară. Hristos ne spune că cel care se lasă ademenit și stăpânit de păcat, nu mai este un om liber, ci devine sclav al acelui viciu care îi modelează viața. Păcatul înseamnă minciună, faptul că nu ne aflăm în adevăr.

Ori de câte ori ne lăsăm vrăjiți de plăcerile păcatului, decidem să nu mai fim oameni liberi.

De pildă, omul care este mincinos, nu poate fi un om liber. Este permanent preocupat de grija de a nu fi descoperit că a mințit. Intră în vârtejul țesăturii minciunii și trebuie să aibă mare grijă să nu fie depistat. Devine robul minciunilor pe care le spune.

O minciună atrage după sine, în mod obligatoriu,  o altă minciună care trebuie să o acopere pe cea dinainte. Viața omului devine astfel un chin. Se zbate între mândria de a nu fi descoperit ca mincinos și lașitatea de a nu avea curajul să spună adevărul.

La fel, cel care calomniază are preocuparea de a nu-i fi ruinată toată această atitudine nedemnă din punct de vedere moral.

Vicleanul, care una are pe buze și altceva este în mintea sa, la fel nu poate fi un om liber. Este sclavul propriei viclenii, a propriei nesincerități. Se chinuie. Se auto-flagelează. Nu-și dă seama că este prins de mreaja vicleniei și el însuși se viclenește pe sine.

Fără să realizeze, se viclenește pe sine însuși, amăgindu-se că este bine cum se comportă și că nu poate fi devoalat în atitudinea lui.

Preasfinția Sa a făcut referire și la maniera în care trebuie transmis adevărul, ca acesta să rodească și în viața semenilor:

Cuvântul lui Hristos este fundamental pentru noi. Doar oamenii care au curajul să spună adevărul, cu eleganță și bun simț, devin oameni liberi.

Adevărul poate fi spus în multe feluri. Cel care are grija de a rosti adevărul fără să rănească pe semenul său, este cu adevărat un om liber de patima mândriei și a mâniei.

Cel care rostește adevărul pentru a-l desființa, din punct de vedere sufletește, pe semenul său, nu este un om liber.

Rostirea acelui adevăr poartă amprenta răutății și a mâniei, ascunzându-se sub un slogan pe care îl auzim în nenumărate contexte, mai ales din gura celor mândri, care nu acceptă că se pot afla în eroare: „ce-mi este in gușă, îmi este și în căpușă”. Rostirea unui astfel de adevăr nu are în spatele lui libertatea, ci sclavia omului prins în hățișul propriilor sale patimi, prin care otrăvește sufletul semenului.

După Sfânta Liturghie au fost premiați și câștigătorii fazei eparhiale a concursului național catehetic „Biserica – familia românilor de pretutindeni” - inițiat de Patriarhia Română, cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Tematica a fost alcătuită astfel încât să pună în valoare familia, atât din țară, cât și din străinătate.

Prin acest proiect, prin înfrățirea parohiilor din eparhie și din diaspora, am putut să diminuăm distanța dintre cei rămași acasă și cei plecați în străinătate.

Foarte mulți copii suferă pentru că nu îi au pe părinții lor aproape, nu le simt căldura sufletească și prezența fizică. Dragostea o pot simți, pentru că dispunem de mijloace de comunicare, însă orice copil are nevoie de prezența fizică a părinților lângă el.

Tot ceea ce investim spiritual în copii va rămâne pentru tot restul vieții.

În Biserică, noi ne simțim, la modul real, acasă. Atât „acasă” în prezența celor dragi nouă, cât și „acasă” ca stare de siguranță duhovnicească.

Părintele Patriarh Daniel a trimis premiul și diploma omagială pentru câștigătorii locului I, iar celelalte premii au fost oferite de Episcopia Hușilor, a menționat Părintele Episcop Ignatie.

Premiul I a fost câștigat de grupul „Cantemirii”, ai Parohiei Hurdugi, Protopopiatul Huși, Pr. Iulian-Dumitru Ștefan; Premiul II a mers la Parohia Gherghești, Protopopiatul Bârlad, Pr. Ciprian Apopei; iar Premiul III la Parohia Buhăești, Protopopiatul Vaslui, Pr. Daniel Alexa.

În continuare, a avut loc Gala proiectului „Luna pastorației copiilor și tinerilor”.

A fost vizionat filmul care a surprins activitățile desfășurate de către tineri în parohiile din care provin.

Timp de câteva ore s-au desfășurat activități educative nonformale și jocuri în aer liber, în poiana din apropierea mănăstirii, având ca voluntari membrii Asociației „JoyCamps România”

Proiectul „Luna pastorației copiilor și tinerilor”, aflat la prima ediție în Episcopia Hușilor, s-a derulat între 15 aprilie și 15 mai 2021, prin Sectorul activități cu tineretul al Episcopiei Hușilor, și a vizat revigorarea activităților pastorale pentru tineret.

Au participat 36 de parohii, câte 12 din fiecare protopopiat. La nivelul fiecărei parohii implicate, tinerii au avut parte de mai multe întâlniri tematice, cateheze, activități filantropice, jocuri, activități de ecologizare, târguri caritabile, scurte pelerinaje sau drumeții, a menționat domnul consilier Marian Dumitru Rugină.