În omilia rostită cu acest prilej, Ierarhul Huşilor a vorbit despre capacitatea orbului din Evanghelie de a simţi prezenţa lui Dumnezeu: „Orbul acesta avea o vedere orbitoare! Avea lumină lăuntrică, nu o avea pe cea fizică. El avea vederea lăuntrică pentru că se ruga cu rugăciunea cea mai minunată: rugăciunea lui Iisus, rugăciunea inimii. O rugăciune potrivită pentru oricine vrea să-şi cureţe mintea şi inima! Orbul acesta avea o acuitate a vederii lăuntrice care nu era înţeleasă de cei de faţă. Hristos ne aude chiar dacă nu strigăm cu putere, El ne aude strigătul inimii!”

În continuare, Părintele Episcop Ignatie a explicat cauzele nevederii noastre duhovniceşti:

„Câteodată suntem într-un întuneric groaznic! Obercăim din pricina păcatelor în care ne afundăm! Ne lăsăm duşi de obişnuinţa patimilor care iau atâtea forme în viaţa de zi cu zi! Păcatul nu este altceva decât o întunecime a minţii, a inimii! Nu mai ai acel cuget despre care ne vorbeşte Sfântul Pavel: cugetul lui Hristos! Cugetele noastre sunt omeneşti si de aceea trăim aceste drame, aceste conflicte interioare şi ne sfâşiem pe noi înşine! Trist este că nu realizăm acest lucru care, inevitabil, se repercutează şi asupra celor din jur, şi transmitem această stare de conflict.”

De asemenea, Preasfinţia Sa a insistat asupra nevoii fiecăruia dintre noi de a spori în vederea duhovnicească:

 „Domnul ne cere să strigăm în lăuntrul inimii noastre, să ne vindece, să putem vedea! Aceasta să fie rugăciunea noastră! Avem nevoie de acest dar al vederii: să îl simţi pe Dumnezeu! Noi atât de mult disecăm lucrurile, avem nevoie de atâtea încredinţări raţionale! În viaţa duhovnicească primează experienţa şi apoi vine rostirea, exteriorizarea trăirii lăuntrice. (...)

Acest orb ne învaţă că apropierea de Dumnezeu presupune să începi să Îl trăieşti! Cu cât te opreşti mai mult la explicaţii, ele pot constitui, de multe ori, o piedică în a te împărtăşi de harul lui Dumnezeu.

Orbul nu a avut nevoie de prea multe explicaţii ca să simtă că Cel care trece pe lângă el este Fiul lui Dumnezeu!”