Ziua a început la Catedrala Episcopală, cu slujba Sfintei Liturghii oficiată de Ierarhul Huşilor. Soborul slujitorilor a fost alcătuit din părinţi consilieri eparhiali şi din membrii clerici ai Adunării Eparhiale.

În deschiderea întrunirii, Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre accentul pe care Biserica îl pune, în toate activitățile sale, pe sinergie:

Reflectăm împreună, fără să fim triumfaliști și să scoatem în evidență în mod exclusiv realizările, și la ceea ce am putea face pe viitor, pentru a îmbunătăți misiunea și slujirea în Episcopia Hușilor.

Aș vrea să medităm asupra unei realități cu care ne confruntăm cu toții, în sensul că aproape că a devenit un clișeu: ne-am obișnuit să auzim constatarea că trăim într-o societate profund dezbinată, fragmentată din varii motive. Componentele care duc la această fragmentare sunt diverse, inclusiv cele de natură religioasă. 

Biserica, prin slujirea ei, este chemată să ne aducă în atenție un concept pe care nu-l prea folosim, dar care are un sinonim în limbajul nostru colocvial: în Biserică punem foarte mare accent pe „sinergie”. Sinonimul acestui cuvânt este „colaborare”. 

Este mai profund să spunem „sinergie”, care provine din limba greacă și înseamnă „împreună-lucrare”. Ca oameni ai Bisericii ne străduim, în tot ceea ce facem, să avem această stare de sinergie, nu de clivaje. 

Nu vom reuși să ne asumăm această stare de sinergie la nivel personal, al vieții de familie sau acolo unde ne desfășurăm activitatea, atât timp cât fiecare vrea să fie un centru iar ceilalți niște sateliți care se învârt în jurul lui. Este imposibil. 

Trebuie să găsim acel punct comun care să pună în mișcare energiile noastre bune, fiind atenți să nu ne poticnim în ceea ce ne diferențiază ca opinie, ca mod de comportament și de relaționare. Această sinergie este posibilă numai prin smerenie - una dintre virtuțile care, din păcate, lipsește; e un fel de rara avis, la fel ca și recunoștința.

Noi, slujitorii Bisericii, suntem chemați, în primul rând, să fim oameni smeriți, să căutăm întotdeauna modalitățile care ne duc într-un punct al unor proiecte pe care să le putem duce la bun sfârșit. 

Aș vrea ca întâlnirea noastră să stea sub acest îndemn: „sinergie și nu clivaje, indiferent cum ne poziționăm fiecare dintre noi. Dumnezeu ne-a lăsat să fim unici, dar să căutăm și punctul care ne unește. Am constatat că, de cele mai multe ori, atât în viața Bisericii, cât și în viața civilă, în cea politică sau culturală, când suntem dominați de orgolii și egoisme nu mai reușim să ne punem în slujba oamenilor, a neamului, și implicit în slujba Bisericii. 

Vă prezentăm ceea ce am făcut anul trecut și desigur ceea ce este nevoie să facem și în anul care vine, fără să neglijăm simțul autocriticii pe care l-am pierdut. Noi nu ne mai facem o autocritică, ne credem infailibili, incasabili, nimeni nu trebuie să ne atingă; dacă e o părere discordantă față de cea pe care noi o avem, imediat ne supărăm. Ar trebui să fim smeriți, și din când în când să ne mai facem câte o revizie tehnică, să intrăm în noi, să ne autoevaluăm și să punem în mișcare funcția aceasta critică. 

Preasfinția Sa a amintit că între sfinții recent canonizați de Biserica Ortodoxă Română se află și părintele Constantin Sârbu, ctitorul primului azil de bătrâni din Huși:

Înainte de a ieși din sala de ședințe, în partea dreaptă la ieșire veți vedea icoanele tuturor sfinților canonizați anul acesta în mod solemn în data de  4 februarie la Patriarhie, slujbă la care au participat toți membrii Sfântului Sinod alături de Părintele Patriarh Daniel. Personalități de mare anvergură, fiecare dintre cei canonizați au excelat fie în domeniul teologiei ca știință, fie ca duhovnici foarte buni, fie oameni implicați în activitatea social filantropică. Unul dintre ei a fost aici la noi la Huși, părintele Constantin Sârbu.  

Părintele  Constantin Sârbu a fost hirotonit aici la noi, dânsului i se datorează ridicarea primului azil de bătrâni de la mănăstirea Vovidenia, încurajat și sensibilizat de episcopul Nifon Criveanu. Noi am readus la viață mănăstirea Vovidenia; nimeni n-ar fi crezut că se mai poate face ceva acolo, lângă Huși. Exista și o temere că terenul se surpă și nu se mai poate face nimic. 

Vă mulțumesc tuturor membrilor Adunării Eparhiale, autorităților publice, județene, Consiliului Județean, domnilor parlamentari și tuturor celor care împreună ne coagulăm energiile să facem ceva frumos, benefic și pentru veșnicie în Episcopia Hușilor. 

A urmat prezentarea rapoartelor de activitate ale Sectoarelor Centrului Eparhial Huşi şi aprobarea lor de către membrii Adunării Eparhiale.

În partea a doua a întâlnirii, membrii Adunării Eparhiale, precum și invitații, au luat cuvântul, confirmând susținerea pe care o acordă lucrării Bisericii în societate, și dezvoltând diferite teme care țin de prezența valorilor creștine în lumea de astăzi.

Potrivit Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială este un organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei. Adunarea se compune din reprezentanții aleși ai clerului și ai credincioșilor.

Adunarea Eparhială este formată din cinci comisii de lucru permanente: Comisia administrativ-bisericească, Comisia culturală și educațională, Comisia economică, bugetară și patrimonială, Comisia social-filantropică și Comisia organizatorică, juridică și de validare.