Nume

Mănăstirea „Prodromița” (obște de călugări)

Egumen

Protosinghel Caliopie Adomniței

Date de contact

Nr. telefon: 0741789181

Hram

Sfânta Treime“; „Acoperământul Maicii Domnului”; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromița” de la Muntele Athos

Adresă/Localizare

Mănăstirea „Prodromița” este situată în comuna Tanacu, pe „Dealul Viei”, într-un cadru natural deosebit, în apropierea satului Benești, în partea de nord-est a municipiului Vaslui.

Istoric

Deși așezarea monahală de la Tanacu este una de dată recentă, memoria populară consemnează existența unui schit pe aceste locuri, care a influențat viața duhovnicească în zonă, însă despre care nu se rețin date concrete.

Schitul a fost înființat în anul 1999, cu binecuvântarea Episcopului Ioachim Mareș al Hușilor, cu obște de monahi. Ctitori ai lăcașului de cult au fost soții Gheorghe și Doina Anton-Georgescu, iar terenul a fost pus la dispoziție de Consiliul Local al Comunei Tanacu.

Lucrările de construcție la paraclisul cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” au fost începute la 1 august 2000, fiind finalizate în mai puțin de o lună de zile. Tot atunci a fost sfințit locul pentru biserica de zid, în formă de cruce, cu pridvor închis, având hramul „Sfânta Treime”.

După ce a adăpostit, pentru o scurtă perioadă de timp, o obște de maici, începând cu anul 2011 a redevenit schit de călugări, aparținând de Mănăstirea Bujoreni, egumen fiind ieromonahul Metodie Bălănescu.

Începând cu anul 2019, ca răspuns la dorința Episcopului Ignatie al Hușilor de a da un nou impuls vieții duhovnicești și edilitare din acest sfânt lăcaș, sunt transferați aici cinci monahi din obștea Mănăstirii Bujoreni. Aceștia, între 2019 și 2024, vor iniția un amplu proces de reconstrucție a mănăstirii, prin ridicarea de noi edificii monastice (paraclis, corp de chilii, clopotniță, pangar, anexe gospodărești, etc.) și prin îmbunătățirea programului liturgic.

La 12 iunie 2024, la solicitarea Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, prin Hotărârea 45/2024, va decide transformarea schitului de la Tanacu, aflat în subordinea Mănăstirii Bujoreni, în așezământ monahal pentru călugări, cu noua denumire de Mănăstirea ,,Prodromița”. Astfel, la 25 iunie 2024, protosinghelul Caliopie Adomniței a fost instalat ca stareț al mănăstirii.

Descrierea principalelor edificii

O nouă clădire, numită „Casa monahală”, construită între 2019 și 2022, adăpostește chiliile obștii și o nouă trapeză. Totodată, aici se găsește și un paraclis de iarnă, târnosit de Episcopul Ignatie al Hușilor la 12 iulie 2021, zi în care paraclisul i-a primit ca ocrotitori pe Sfinții Gheorghe, Procopie și Artemie.

În centrul complexului monastic se află un paraclis cu hramurile „Cinstirea Icoanei Maicii Domnului «Prodromița»” și „Acoperământul Maicii Domnului”, construit într-un timp record, respectiv între anii 2021 și 2022, și sfințit la 12 iulie 2022 de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor. Acest edificiu, amintește de vechea necropolă domnească a Mănăstirii Bogdana din Rădăuți.

Construcția paraclisului are formă neregulată, de navă, ce se înscrie într-un dreptunghi cu dimensiunile de 22,30x11,65 și o înălțime de 7,92 metri. Edificiul cuprinde un naos și un altar, separate printr-o catapeteasmă realizată dintr-un perete de cărămidă, împodobită cu icoane realizate în stilul neobizantin de pictorul Daniel Afuduloai. În interior, se găsesc trei iconostase, realizate din lemn de tei, de sculptorul Nicolae Livadă, în care au fost așezate spre închinare mai multe icoane, deosebite din punct de vedere artistic, ce îi reprezentă pe sfinții ocrotitori ai mănăstirii.

Elementul de noutate al paraclisului îl reprezintă acoperișul, realizare unică în peisajul monastic hușean. Acesta este un acoperiș tip cupolă, fără turlă, alcătuit din arce de lemn, cu pante repezi și streașină largă. La interior, cupola este placată cu lambriuri, iar la exterior, peste arce, este realizată o învelitoare din tablă de cupru fălțuită.

Obștea actuală

Cei 22 de monahi, îndrumați cu înțelepciune și răbdare de starețul Caliopie Adomniței, împletesc rugăciunea cu munca, străduindu-se să insufle locului parfumul duhovnicesc de odinioară, al acelei vechi vetre monahale, despre care se spune că a existat în acest loc.

 

Extras din: Tinda Raiului - Mănăstiri și schituri din ținutul Vasluiului, ediția a II-a, Album tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Editura Horeb, 2024.