Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele consilier eparhial Vladimir Beregoi și părintele protopop Adrian Chirvasă, alături de părinții stareți sau duhovnici ai mai multor mănăstiri.

În omilia rostită cu acest prilej, Ierarhul Hușilor a explicat de ce se bucură Sfântul Ierarh Nicolae de o evlavie foarte mare în rândul credincioșilor: „Se bucură de o cinstire, de o atenție deosebită din partea noastră, pentru că Sfântul Ierarh Nicolae a întrupat cel mai frumos, în cel mai minunat mod, Evanghelia lui Hristos.

Despre Sfântul Ierarh Nicolae ni se spune că era îndreptar credinței. Sfântul Ierarh Nicolae a devenit ca o regulă, ca o normă, ca un exemplu de credință pentru toți cei care l-au cunoscut, pentru contemporanii săi și, peste veacuri, și pentru noi. De ce a devenit un model de credință Sfântul Nicolae? În primul rând pentru că el împlinea cuvântul lui Hristos. În fiecare sărman, în fiecare om amărât, necăjit îl vedea pe Dumnezeu, (...) dar și pentru faptul că Sfântul Ierarh Nicolae, participând la Sinodul I Ecumenic, a fost foarte vehement în a apăra adevărul de credință, că Iisus Hristos este Dumnezeu desăvârșit. (...) A fost un om foarte credincios! Iar când ești un om foarte credincios înseamnă că-L iubești pe Dumnezeu.”

În continuare Părintele Episcop Ignatie a detaliat alte două calități ce întregesc profilul duhovnicesc al Sfântului Nicolae, blândețea și înfrânarea:

„Ni se spune în tropar că era o icoană a blândeții. Omul cu adevărat credincios este un om foarte blând. Blândețea nu înseamnă numai starea aceasta de liniște sufletească, ea înseamnă ceva mai mult decât atât. Sfântul Ioan Scărarul ne spune: „omul blând este cel care rămâne nemișcat și atunci când este lăudat și când este ocărât”. Deci omul blând este cel care nu se lasă mișcat în interiorul său nici când este lăudat și, mai greu decât atât, nici când este ocărât, persiflat sau ironizat. (...)

Sfântul Ierarh Nicolae este numit „învățător al înfrânării”. Adică cel care are această putere, această capacitate, ca în momentele în care vine păcatul, să poată să-l stăpânească. Aceasta înseamnă înfrânarea! Suntem viețuitori în lumea aceasta. Nimeni nu scapă de ispita păcatului. Însă suntem chemați să ne înfrânăm, suntem chemați să fim cumpătați și să-l refuzăm atunci când păcatul devine extrem de ofertant, foarte drăguț și apetisant.”

La final, Preasfințitul Ignatie a îndemnat pe cei prezenți să explice celor mici cine a fost Sfântul Nicolae:

„Astăzi, din păcate, mulți știu de Moș Nicolae, cumpără daruri, dar nu mai știu nimic despre Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta este paradoxul societății consumiste în care trăim! Toți mergem, facem cadouri, cumpărăm, le punem copiilor noștri câte ceva în ghetuțe, dar nu le spunem nimic despre cine a fost Moș Nicolae, încât în mintea copilului se naște un personaj imaginar, inventat de părinți ca să mai aibă și ei un motiv să facă un lucru bun, să-și manifeste dragostea. Este ceva bun și aici, dar nu suficient. Trebuie să le vorbiți copiilor dumneavoastră despre cine a fost Sfântul Nicolae, ce a făcut el, cine este de fapt Moș Nicolae!”

La finalul Sfintei Liturghii, toți copiii prezenți au primit daruri din partea mănăstirii.