În cuvântul de învăţătură rostit, Ierarhul Huşilor a vorbit despre prezenţa magilor şi atitudinea lor faţă de Pruncul Iisus:

„Magii ajung la Betleem şi Îl descoperă pe Hristos într-o iesle smerită, într-o peşteră sărăcăcioasă. Aşa a venit Dumnezeu printre oameni, nu plin de slavă, nu ca un împărat lumesc, care se naşte într-un spaţiu frumos împodobit, cu oameni de seamă în jur. Hristos S-a născut foarte smerit, izolat. Magii Îl întâlnesc şi Îi dăruiesc din ceea ce au, aur, smirnă şi tămâie. Aur ca unui Împărat, smirnă pentru că au intuit, le-a descoperit Dumnezeu, că Hristos Cel născut în Betleem Va muri, Va fi înmormântat şi Va învia a treia zi, căci smirna era unul dintre componentele esenţiale la îmbălsămare. Au adus şi tămâie, ca pentru Cel care Va fi profetul profeţilor.”

Părintele Episcop Ignatie a explicat în continuare atitudinea magilor care, după ce s-au închinat, au primit înştiinţare să nu mai treacă pe la Irod, să nu-i mai spună locul exact unde L-au găsit pe Pruncul Iisus:

„Acest amănunt nu este lipsit de importanţă. Din punct de vedere spiritual, magii ne învaţă pe fiecare dintre noi ceva extraordinar de frumos, mai ales în lumea aceasta extrem de bulversată din punct de vedere valoric, moral, în care parcă alegem mult mai uşor păcatul, alegem mult mai uşor să calomniem pe cineva, să invidiem pe cineva, alegem mult mai uşor să punem piedici în calea realizării profesionale a cuiva. Parcă ne este mult mai la îndemână să alegem răul decât binele.

Magii ne învaţă că ei au evitat, au ocolit calea lui Irod. Din punct de vedere spiritual, calea lui Irod era una a vicleniei, a minciunii şi a uciderii. Dacă magii ar fi ajuns la Irod, atunci acesta sigur L-ar fi ucis pe Iisus. Niciunul din cei ce erau colaboratori ai lui Irod nu l-au oprit din gândul lui nesăbuit, criminal, ca toţi pruncii mai mici de doi ani să fie ucişi. (...) De ce Biserica a consemnat cifra de 14.000 de prunci? Pentru că 14 se formează din cifra 7, care este simbolul perfecţiunii. Prin urmare, ajungându-se la o cifră atât de mare, ni se transmite că Irod a vrut să facă o crimă perfectă, deplină, integrală, ca să scape de Fiul lui Dumnezeu.

Totodată, Preasfinţitul Ignatie a vorbit despre deciziile pe care luăm fiecare dintre noi în viaţă, decizii şi atitudini care ne plasează pe calea lui Irod sau pe calea aleasă de magi:

„Magii decid să nu meargă pe calea lui Irod, pe calea minciunii, a vicleniei, şi a uciderii. Cale pe care şi noi câteodată decidem să mergem, căci nu avem înţelepciune precum magii, să urmăm o altă cale. Luăm, în viaţa de zi cu zi, în relaţia cu prietenii noştri, cu cei din jur, cu cei care ne sunt foarte apropiaţi, luăm calea minciunii, care îmbracă diverse forme, iar cea mai malefică formă este interesul ascuns. Urmăreşti ceva şi ai nevoie de cel mai bun adjuvant, care este miciuna. Un om mincinos este şi viclean. Viclenia este cea care îţi pune în minte şi inventează tot felul de tertipuri pentru a-ţi atinge ţelul tău meschin şi egoist. Calea uciderii: noi nu ucidem la modul propriu, dar facem un alt fel de ucidere, despre care ne vorbeşte Hristos în Evanghelie: dacă tu vei urî pe aproapele tău, deja ai început să-l ucizi în inima ta. A iubi pe cineva înseamnă a-l avea perpetuu în inima ta,  înseamnă că este viu în inima ta. Când îl urăşti, el începe să moară.

Trebuie să luăm o altă cale, să evităm calea minciunii, a vicleniei şi a uciderii, foarte prezente pe toate palierele vieţii sociale. (...) Să mergem pe altă cale, descoperită de Dumnezeu: calea adevărului, a cinstei şi a învierii, căci sunt opusul celor trei păcate majore de care era dominat Irod!”

Sfânta Liturghie a continuat cu Taina Sfântului Botez, oficiată de Părintele Episcop Ignatie pentru pruncul Sava, primul copil al părintelui Andrei Mihălăchiţă, parohul Parohiei Sălceni.