În cuvântul adresat celor prezenţi, Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre contextul social în care a trăit Sfântul Proroc Ilie, precum şi despre pericolul relativizării credinţei:

„Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul s-a impus în memoria colectivă a Bisericii ca fiind prorocul care a propovăduit autenticitatea credinţei în Dumnezeul cel Viu. Contextul în care a trăit era unul destul de tulbure din punct de vedere religios. Regele Ahab s-a căsătorit cu fiica regelui Sidonului, care a adus cu sine şi credinţa în zeul Baal, un simbol al fertilităţii. Această credinţă a atras mânia lui Dumnezeu asupra poporului. Regele Ahab, la insistenţele reginei Izabela, a încercat să impună evreilor credinţa în această zeitate mincinoasă, confecţionată după mintea fenicienilor. A vrut să transforme credinţa într-un zeu mincinos, într-o credinţă naţională.

Dumnezeu l-a trimis pe Prorocul Ilie ca să dea mărturie, în mijlocul poporului, despre ceea ce înseamnă autenticitatea credinţei în Dumnezeu cel Viu.”

De asemenea, Ierarhul Huşilor a vorbit şi despre pericolul superstiţiilor, care denaturează credinţa autentică:

 „Vremurile de nelinişte, de tulburare de confuzie din punct de vedere religios, pe care le trăiau contemporanii Prorocului Ilie, le trăim şi noi astăzi. Din punct de vedere duhovnicesc şi noi am avea nevoie de un proroc precum Sfântul Ilie, care să cristalizeze, să decanteze unde este adevărata credinţă şi unde este superstiţie. De multe ori, din nefericire, am transformat credinţa în superstiţie. Ritualurile, obiceiurile care s-au altoit pe lângă credinţa cea adevărată, sunt mult mai puternice. Superstiţiile, care nu au nimic de-a face cu credinţa cea adevărată, te asfixiază, îţi pun un obstacol în a-ţi trăi credinţa cu adevărat.”

Părintele Episcop Ignatie a atras atenţia că o nouă formă de închinare la zei, la fel de nocivă ca cea din timpul Prorocului lie, o reprezintă consumismul:

„Zeul Baal la care se închinau cei din vremea Sfântului Ilie, astăzi poartă un nume mai special. Zeitatea la care ne închinăm fără să ne dăm seama, cu toate că produce în noi o foarte mare confuzie şi derută morală, se numeşte consumism. Trăim într-o societate de consum. Toţi ne închinăm acestui „Baal” contemporan, numit consumism. Credem într-o minciună, lansată în spaţiul public, că ne putem vindeca de anxietăţi, de nevroze, de angoase, de nelinişti, prin shopping, prin cumpărături. Chiar se vorbeşte intens, în literatura de specialitate, de „terapia prin shopping”, prin cumpărături. Cumpărăm extraordinar de multe lucruri care nu ne sunt de folos. Nu numai oamenii înstăriţi devin „sclavii” acestui zeu contemporan, numit consumism, ci şi oamenii săraci.

Suntem cu toţii sclavii consumismului. Simţim consecinţele acestui fapt: devenim oameni nevrotici, neliniştiţi, care nu ne mai găsim sensul vieţii. Pe măsură ce dispunem de mai multe facilităţi, cu atât noi nu reuşim să găsim sensul propriei noastre vieţi. Devenim oameni care rătăcim, ne pierdem, trăim într-o degringoladă a vieţii noastre, fără niciun fel de ţel. Devenim fiinţe nefericite!”

Totodată, în încheiere, Preasfinţia Sa a evidenţiat actualitatea atitudinii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.

„Avem nevoie de un proroc, ca Sfântul Ilie, care să ne decupleze de la acest zeu al consumismului.

Prorocul Ilie rămâne în conştiinţa Bisericii, ca având cea mai minunată atitudine şi formă de verticalitate în faţa a tot ceea ce ne poate deturna de la sensul vieţii noastre. El a cristalizat prin verticalitatea sa, prin fermitatea sa, că zeul Baal este o iluzie, la care se închinau contemporanii săi. Ar trebui să ne dăm şi noi seama că alergăm după o iluzie, devenind sclavii consumismului.”

După slujba Vecerniei, Părintele Episcop Ignatie, alături de soborul de preoţi, a săvârşit Acatistul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.