Evenimentele dedicate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au culminat joi, 27 octombrie, cu Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un impresionant sobor de 38 de arhierei români și străini, în prezența autorităților de stat și a miilor de credincioși veniți din toate colțurile țării. La final, Preafericirea Sa a adresat un mesaj de felicitare și de mulțumire ierarhilor invitați, pelerinilor, precum și tuturor celor care s-au implicat în organizarea sărbătorii hramului din acest an.
În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Cetatea Bucureștilor s-a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi la rândul care ajunsese până pe strada 11 iunie, pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cea a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, care a fost adusă în Capitală de o delegaţie a Mitropoliei de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia), în contextul Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și al Anului comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului evanghelic, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat dragostea poporului român față de sfinții cuvioși rugători, cum a fost și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor: „Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr rugător, isihast. De aceea, Dumnezeu l-a învrednicit, pentru multa sa smerenie și multele sale nevoințe, să fie atât de mult iubit și cinstit, încât să ajungă aici, în capitala Țării Românești, la sfârșitul Războiului ruso-turc. În anul 1774, la cererea românului Hagi Dimitrie, generalul rus Petru Saltîkov a binevoit să lase aceste moaște sfinte aici, întrucât, așa cum motiva cel care a cerut moaștele, războiul a adus o mulțime de pagube popoarelor din această zonă. Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor, este un sfânt rugător, care a trăit la sfârșitul secolului al 13-lea și începutul secolului al 14-lea. Se știe că începând cu secolul al 12-lea, cu anul 1185, în părțile acestea s-a înființat Țaratul româno-bulgar de către frații Petru și Asan, care a avut-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Românii și bulgarii aveau evlavie foarte mare față de sfinții cuvioși rugători. De aceea, până astăzi sfinții cuvioși sunt foarte mult apreciați în Ortodoxie. Ei sunt numiți «de Dumnezeu purtătorii Părinții noștri», pentru că au practicat rugăciunea neîncetată”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a subliniat și faptul că teologul care a sistematizat toată trăirea și gândirea teologică isihastă a fost Sfântul Grigorie Palama, ale cărui sfinte moaște se află aduse spre închinarea credincioșilor la București: „Sfântul Grigorie Palama este teologul rugăciunii neîncetate, împreună cu Sfântul Grigorie Sinaitul, dar mai ales este teologul luminii celei necreate a slavei Preasfintei Treimi, care s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos ca fiind nu lumină de la soare, ci lumină care izvora din interiorul Persoanei Mântuitorului, deci lumină necreată, veșnică. El a demonstrat în fața adversarilor săi, care erau impregnați de o gândire scolastică, apuseană, că există o distincție între ființa divină, care nu se împărtășește creaturilor, și energiile divine sau lucrările dumnezeiești, care se împărtășesc prin iubirea lui Dumnezeu făpturilor create de El. Sfântul Grigorie Palama mai este numit și teologul energiilor necreate”.
Peste 60.000 de persoane au ajuns pe Colina Patriarhiei în aceste zile pentru a cinsti moaștele Sfinților Dimitrie cel Nou, Constantin și Elena, Nectarie de Eghina și Grigorie Palama. Pelerinajul din acest an a fost deschis sâmbătă, 22 octombrie și se încheie vineri seară.
sursa: ziarulumina.ro; basilica.ro
