Joi, 2 februarie 2023, de praznicul Întâmpinării Domnului, Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi-a prăznuit hramul istoric. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Sanctus” a Catedralei Mitropolitane din Iaşi.
După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul.
La final, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a adresat un cuvânt de recunoștință ierarhilor şi preoţilor care au slujit la hramul catedralei și a explicat care este însemnătatea cuvintelor Dreptului Simeon:
Biserica a înțeles semnificația adâncă și înălțătoare a cuvintelor Sfântului bătrân Simeon «Acum slobozește-mă!». Acest minunat cuvânt arătă că omul, atunci când îl rostește, atinge un țel, și-a împlinit o dorință, un gând binecuvântat a devenit concret. Și care este gândul pe care noi dorim să îl împlinim rostind cuvintele «Acum slobozește pe robul tău, Stăpâne»? Gândul este să atingem un țel, adică să ne împărtășim cu Trupul și Sângele Domnului Hristos, care a șezut în brațele bătrânului Simeon și care se oferă nouă hrană binecuvântată și băutură sfântă spre mântuirea noastră. Împărtășindu‑ne cu Sfintele Taine împlinim acest scop al vieții noastre. Pe de altă parte, dorința și dorul nostru se îndreaptă spre o altă sfântă împărtășire, cea care este rânduită a doua zi sau duminica viitoare. Căci rostim împreună cu un părinte, care slujea Sfânta Liturghie în fiecare zi, zicând: «Astăzi m‑am împărtășit, doresc să mă împărtășesc și mâine, ca să trăiesc și mâine», preluând parcă într‑o altă formă cuvintele psalmistului: «Adânc pe adânc cheamă întru căderile apelor tale, Doamne». «Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne» înseamnă că omul a atins starea libertății celei adevărate, libertate care nu se dobândește decât în Hristos-Domnul.
sursa: doxologia.ro
