În cuvântul său, Părintele Episcop Ignatie a insistat asupra suportului pastoral și filantropic pe care Biserica îl poate acorda celor în vârstă:

Una dintre caracteristicile celor în vârstă este conștiința faptului că devin, de la o zi la alta, extrem de firavi.

Unii bătrâni, care din punct de vedere biologic sunt atât de povârniți de ani, au o vigoare extraordinară. Având o asemenea perspectivă, înțelegem altfel și slăbiciunile din viața noastră, chiar dacă nu suntem bătrâni, și cu atât mai mult când ajungem la o vârstă când, din punct de vedere biologic, lucrurile nu mai funcționează așa cum trebuie.

Sfântul Apostol Pavel ne încredințează că, atunci când noi suntem slabi, de fapt suntem foarte puternici (tari) în Hristos.

Cel care a fost cel mai fragil, din punct de vedere fizic, a fost însuși Hristos, pe Cruce – nu a avut nicio tendință de a se apăra în fața urii și a răutății celor care Îl ironizau. A rămas neclintit în aparenta stare de fragilitate, în fața torentului de răutate, iar sursa pentru aceasta a fost dragostea.

Există o rugăciune foarte frumoasă, recomandată celor care își trăiesc propria stare de slăbiciune. În această rugăciune, Îi cerem lui Dumnezeu ca tot ceea ce este firav sau resimțim noi ca fiind slăbiciune, să fie cuprins în iubirea Lui.

Hristos a rămas pe Cruce, fără să reproșeze nimănui nimic, datorită iubirii dumnezeiești.

De multe ori, sunt oameni mult mai tineri, care simt că îmbătrânesc – nu numai că trăiesc o stare de slăbiciune, dar e și o lipsă de apetit de viață. Bătrânețea coincide adesea și cu lipsa unui apetit de viață, pentru că, în momentul în care nu mai suntem funcționali, toți ne părăsesc.

Ori de câte ori avem momente de fragilitate și de slăbiciune, să le încredințăm iubirii lui Dumnezeu, Care ne dă o forță și energie extraordinare. Îl avem ca model pe Hristos.

Dacă citim cartea profetului Isaia, capitolul 53, acolo Îl avem descris pe Hristos ca un Om al durerilor și al suferinței, nebăgat de nimeni în seamă, un Om al slăbiciunilor în fața oamenilor. Dar ca Cel ce este Însăși Dragostea, avea energia de a nu Se lăsa răpus – așa cum se întâmplă cu noi – de răutate și păcătoșenia oamenilor.

Când vedem un om în vârstă să ne rugăm astfel: „Doamne, încredințez iubirii Tale fragilitatea celui pe care îl întâlnesc în calea mea”.

De asemenea, Preasfinția Sa a amintit de programele de îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă derulate în cadrul Episcopiei Hușilor, subliniind importanța ajutorului acordat către categoriile sociale cele mai vulnerabile.

În cadrul Conferinței, părintele Rareș Cosmin Bădărău, de la Parohia Ursoaia, a susținut referatul intitulat: „Pastorația persoanelor vârstnice”.

În partea a doua a întâlnirii, au fost abordate și mai multe aspecte cu caracter administrativ și pastoral.

La finalul Conferinței, toți cei prezenți au primit în dar volumul „Brâncuşi – Sculptor creştin ortodox”, semnat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, publicat la Editura Trinitas a Patriarhiei Române.