Alături de Preasfinția Sa au slujit părinții consilieri de la Centrul Eparhial Huși, părinții protopopi și părinții parohi, Cosmin Gubernat, Dragoș Trofin și Cătălin Mirciu.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, al Catedralei Episcopale din Huși.

În cuvântul adresat celor prezenți, Părintele Episcop Ignatie a afirmat că Maica Domnului este aproape de toți cei aflați în suferință, care îi cer, în rugăciune, ajutorul:

«Și i-a binecuvântat Simeon și a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi» (Luca 2, 34-35)

Maica Domnului, împreună cu câteva femei mironosițe, nu L-au lăsat pe Hristos singur în suferință. Stăteau smerite la picioarele Crucii, împreună cu Evanghelistul Ioan, cu inimile pline de iubire față de Cel care este Însăși Iubirea.

În slujbele Bisericii noastre – cu precădere cele din zilele de miercuri sau vineri, sau cele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri – este subliniată sabia care a trecut prin inima Maicii Domnului, atunci când și-a văzut Fiul răstignit.

Dreptul Simeon, după ce L-a primit în brațe pe Pruncul Iisus, a rostit o profeție despre Maica Domnului, căreia i-a spus că prin inima ei „va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi”. Această sabie care a trecut prin inima Maicii Domnului a fost sabia suferinței și a compătimirii pentru Cel care a fost răstignit pe Cruce.

Învățăm de la Maica Domnului ca, atunci când cineva este în suferință, să nu-l părăsim ci, pe cât ne stă în putință, să dăm cel mai mic semnal de compasiune și de solidaritate. În general, atunci când o persoană trece prin încercări, prin situații limită, are cea mai mare nevoie de dragoste și înțelegere.

În asemenea situații, ne dăm seama, cu adevărat, cine ne este prieten. O vorbă din popor spune că „prietenul la nevoie se cunoaște”, și așa este.

Din păcate, nici apostolii lui Hristos nu au reușit să-I fie aproape, atunci când a fost răstignit. L-au părăsit, au fost fricoși, L-au lăsat să-Și ducă singur Crucea. Doar câteva femei mironosițe curajoase, împreună cu Sfântul Evanghelist Ioan, L-au urmat pe Hristos pe drumul calvarului (drumul Crucii).

Trebuie să ne amintim tot timpul că omul aflat în suferință are cea mai mare nevoie de iubire și de a simți pe cineva aproape, să nu fie singur.

Să nu amplificăm suferința celui care este într-o situație de încercare, prin faptul că îl abandonăm.

Maica Domnului a fost aproape de Hristos, dar este și aproape de noi, ori de câte ori suntem întristați și în suferință.

Paraclisul Maicii Domnului este o rugăciune care se rostește – așa cum citim în Ceaslov – la vreme de întristare a sufletului. Să rostim această rugăciune, nu numai pentru noi, atunci când suntem supărați și necăjiți, să o facem și pentru cei despre care aflăm că sunt în suferință, în boală și încercare. Să citim Paraclisul Maicii Domnului, pentru că ea este grabnic ajutătoare.

Părintele Dumitru Stăniloae are un text foarte frumos, despre ce înseamnă Maica Domnului, pentru fiecare dintre noi:

„În Maica Domnului avem în Cer o inimă de mamă, inima care s-a topit cel mai mult pentru Fiul ei, și a bătut și bate ea însăși la inima Lui pentru cauza Lui, care e mântuirea noastră, căci mântuirea nu-i o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni, iubire care, din partea oamenilor, a devenit fierbinte și culminantă, concentrându-se într-o inimă de mamă și manifestându-se prin ea (prin inima Maicii Domnului). Dumnezeu Cel Întrupat ține seama de această inimă a Mamei Lui, care a devenit maica noastră, pentru că este Maica Lui. Maica Domnului e darul cel mai de preț făcut lui Dumnezeu de către umanitate, însă un dar prin care Dumnezeu ne răsplătește cu nenumăratele Sale daruri.”

Așa este Maica Domnului pentru noi – inimă de mamă în Cer, care nu ne părăsește niciodată când suntem în suferință (în situații-limită), așa cum a fost Domnul Hristos, în suferință pentru noi, din dragoste pentru noi, răstignit pe Cruce, dându-Și viața pentru noi.

Să învățăm de la Maica Domnului să fim aproape de cei care sunt în suferință și încercare. Dacă nu o putem face prin prezența noastră fizică, cel puțin să o facem din punct de vedere spiritual, rugându-ne și citind Paraclisul Maicii Domnului pentru cei necăjiți.

La finalul slujbei, Ierarhul Hușilor a oferit, în semn de recunoștință, Diploma de vrednicie „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” și Crucea episcopală pentru mireni doamnei Aurica Grecu, pentru fidelitatea manifestată permanent față de activitatea pastorală și misionară din cadrul parohiei.

De asemenea, a mulțumit pentru colaborare domnului vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, și pentru deschiderea de a pune în lucrare, împreună, proiectele inițiate fie de Episcopia Hușilor, fie de parohiile Eparhiei. A mulțumit și domnului primar al municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, precum și celorlalte autorități prezente.

Icoana hramului, Adormirea Maicii Domnului, în tehnica mozaic și amplasata deasupra ușii de la intrarea în sfântul locaș, a fost realizată în cadrul Programului Județean pentru finanțare nerambursabilă a activităților nonprofit, de interes local, domeniul culte, derulat de Consiliul Județean Vaslui.