În după-amiaza zilei de vineri, 23 august 2024, Parcul Copou din Vaslui s-a umplut de tinerii care au venit să participe la deschiderea oficială a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși Vaslui, ediția a VI-a, organizată de Episcopia Hușilor.
Peste 550 de tineri, din cele trei protopopiate ale Eparhiei, la care s-au adăugat numeroși voluntari, precum și numeroase alte persoane dornice să participe la deschiderea acestui eveniment, și-au dat întâlnire la ora 17.00, în spațiul central al cunoscutului parc public vasluian.
Evenimentul din acest an are ca temă generică: „Mă simt totuși singur, deși am mii de prieteni virtuali. Biserica – spațiul prieteniilor sănătoase și durabile”.
Manifestarea s-a deschis prin slujba de Te Deum, oficiată de Părintele Episcop Ignatie, urmată de intonarea imnului național și a imnului Întâlnirii tinerilor ortodocși vasluieni – creație a doamnei Elisabeta Irimiea. Au venit apoi, în fața participanților, reprezentanții celor trei Protopopiate, Huși, Vaslui și Bârlad, purtând însemnele Întâlnirii.
În cuvântul rostit cu prilejul deschiderii evenimentului, Părintele Episcop Ignatie a afirmat că prieteniile reale se concretizează față în față, iar nu în mediul virtual:
În momentul în care am reușit să conturăm întâlnirea noastră, am avut o mică ezitare, în sensul că mă gândeam că s-ar putea ca tema noastră să fie interpretată într-o cheie negativă: „Sunt singur, dar am mii de prieteni virtuali.”
Să știți că tema întâlnirii noastre din acest an este fundamentată pe numeroase cercetări științifice, în care este menționat că, în ciuda faptului că trăim într-o societate în care suntem conectați din punct de vedere digital, a crescut alarmant numărul celor care se simt singuri. De aceea, un mare sociolog american, a scris și o carte intitulată: „Alone together”.
Noi ne folosim și beneficiem din plin de tehnologie, de mediile digitale, însă convingerea pe care eu o am personal, este că nu putem vorbi despre prietenii virtuale. Putem spune, cel mult, că avem cunoștințe virtuale.
O prietenie nu se poate concretiza decât într-un cadru foarte real, într-o întâlnire foarte concretă, față către față.
Și ca să vedeți că am dreptate, vă spun că noi deja am avut experiența pandemiei, perioadă în care am fost nevoiți, din motive de protecție medicală, să stăm mai mult acasă. Cu alte cuvinte, ne-am retras din spațiul public și am plonjat mai mult în cel virtual. Cred că mare parte din cei ce nu foloseau tehnologia, au încercat, în perioada pandemiei, să se inițieze și să vadă beneficiile acesteia.
Chiar dacă am reușit, într-un fel, să suplinim absența întâlnirilor noastre fizice, prin faptul că am putut folosi tot ceea ce tehnologia ne oferă - să ne putem vedea unul pe celălalt, să vorbim la telefon, să comunicăm poate un pic mai intens decât am făcut-o până să vină pandemia -, cu toate acestea, tuturor ne-a lipsit enorm de mult, prezența concretă, reală, contactul cu cei care ne sunt foarte dragi sau care fac parte din ecuația vieții noastre, prietenii noștri.
Dacă v-aș invita la un exercițiu de imaginație sumbru, mai ales pe voi, tinerii, și v-aș spune că din secunda aceasta voi nu vă veți mai puteți vedea niciodată, în niciun fel, din punct de vedere fizic și că va trebui să vă rezumați la întâlniri folosindu-vă de mediile digitale, de tot de ceea ce noi dispunem ca tehnologie, sunt mai mult decât convins că undeva în creierul nostru - și nu este o metaforă -, s-ar declanșa un adevărat dezastru, o suferință profundă. Nu ne putem imagina că nu-i putem întâlni fizic, concret, pe prietenii noștri sau pe cei care fac parte din universul nostru interior. E o dorință atât de puternică a omului să se întâlnească față către față, în mod fizic, încât aceasta nu poate fi evitată.
Și v-am spus că nu este o metaforă că la un moment, dacă ceva ce noi ne-am imaginat s-a și întâmplat la modul real, creierul nostru va reacționa extraordinar de puternic. Cercetătorii ne spun că acest creier al nostru are și o componentă socială.
Noi nu putem trăi unul fără celălalt. Și nu la nivelul vorbelor, al întâlnirilor, ci pur și simplu avem nevoie de prezența fizică al celui pe care noi îl iubim.
Ca să devin puțin mai concret: chiar dacă întâlnești, pe Tiktok, pe Facebook sau Instagram, o persoană care îți devine dintr-o dată, dragă, îi vezi o fotografie prin care se livrează ca fiind perfectă, și reușești să faci un video-call, să auzi vocea acelei persoane, al cărei timbru vocal cântărește foarte mult, deja se stârnește ceva în sufletul tău și-ți place de acea persoană, și vei dori natural, firesc, să o întâlnești la modul fizic, concret.
Ce se întâmplă dacă persoana respectivă - pe care o îndrăgești și care-ți este aproape de inimă și cu care simți că ai putea încropi o mică relație de prietenie – îți va spune tranșant, direct și convins, că nu vrea să se întâlnească cu tine, și că-i este suficient acest mod de comunicare, de pe rețelele de socializare, din virtual?
Veți fi mulțumiți sau dezamăgiți? Eu cred că foarte dezamăgiți.
De asemenea, Preasfinția Sa a descris celor prezenți profilul unui prieten adevărat, pe care l-a identificat în Iisus Hristos:
Aș vrea să vă vorbesc despre un Prieten adevărat, așa cum poate fiecare dintre voi vi-l imaginați. Există câteva caracteristici care nu țin de ideal, de ceva pe care noi nu-l putem atinge. În momentul în care voi enumera aceste caracteristici ale prietenului adevărat, veți fi de acord cu mine și veți spune: „Da, îmi doresc să am un astfel de prieten.” Și acest prieten nu este unul imaginar, sau care nu a existat vreodată, sau pe care să nu-l puteți aborda sau întâlni.
Este un prieten aflat la dispoziția voastră permanent, nelimitat. Nu va ține cont în niciun fel de slăbiciunile voastre, de neputințele voastre, de modul cum voi gândiți, de mentalitatea și, poate, de ezitările în credință pe care voi le aveți. Este un prieten pe care nu-l interesează lucrurile acestea. Vă ia exact așa cum sunteți voi. Vă asumă exact cum sunteți voi. Un prieten nu va scoate cu penseta defectele tale, nici anumite deficiențe, dimpotrivă, parcă le va acorda circumstanțe atenuante și va găsi o semnificație tuturor acestora pentru că iubirea care se afla în spatele prieteniei este cea care transformă orice relație dintre oameni în ceva foarte minunat și extraordinar.
Prietenul acesta este cel care își face timp pentru voi. Niciodată nu va spune: „nu am vreme, nu mă poți accesa.” Este, nelimitat, la dispoziția voastră. Și oare nu v-ar plăcea să aveți un astfel de prieten?
Cineva spunea, la un moment dat, chiar dacă pare ceva simplu, că: „prietenul este cel pe care-l poți suna la orice oră din zi și din noapte”. Îl poți căuta fără niciun fel de rezervă, pentru a apela la ajutorul lui.
Acest Prieten este și cel care Și-a dat viața pentru voi, S-a răstignit pentru voi. În Evanghelie se spune că adevăratul prieten este cel care-și dă viața pentru tine. Aceasta este adevărata dragoste. Nu poți spune că iubești pe cineva iar tu nu manifești un strop de jertfă pentru acea persoană. Nici nu e nevoie să te setezi pentru a te sacrifica, ci o faci foarte natural.
Prietenul acesta, despre care vă vorbesc, S-a sacrificat pentru fiecare dintre voi și L-a interesat viața fiecăruia.
Când vă împrieteniți cu cineva, cei din anturajul vostru vor spune, inevitabil, că „începi să semeni cu prietenul tău” - parcă ai preluat ceva din trăsăturile lui, din caracteristicile lui. Poate ați întâlnit tineri căsătoriți, care seamănă foarte bine. De ce? Pentru că aceasta este lucrarea atât de frumoasă și minunată a prieteniei. Preluăm ceva din trăsăturile prietenului nostru.
Acest lucru l-a făcut Prietenul despre care vă vorbesc. Și acesta este Iisus Hristos. El, fiind Dumnezeu, S-a făcut Om, ca și noi. A preluat toate ale noastre, cu slăbiciunile noastre, exceptând păcatul. În rest, a devenit Om ca fiecare dintre noi, a suferit, a plâns, a flămânzit și, mai presus de toate, Și-a dat viața pentru noi, și prin aceasta ne-a răscumpărat din ghearele morții. Pentru că murind, El a biruit moartea în locul nostru. Cred că v-ar plăcea să aveți un astfel de Prieten. Este Iisus Hristos.
Mă bucur foarte mult că ne întâlnim în această formulă, o dată pe an, că încercăm să aprofundăm ceea ce ține de credința noastră, de spiritualitatea noastră ortodoxă. Le mulțumesc foarte mult tuturor celor implicați, și în primul rând vouă tinerilor din Episcopia noastră.
E foarte important să fiți atenți la tot ceea ce veți auzi în aceste zile și să reflectați și să nu uitați că prieteniile virtuale nu țin. Cele care au mai multă durabilitate sunt cele fizice. Să știți că pe măsură ce crește numărul de prieteni virtuali, undeva, direct proporțional, crește și numărul celor de care noi ne despărțim. Și în această eră a conectivității digitale, s-au pierdut foarte multe prietenii, pentru că am început să punem accent mai mult pe părerea unuia care, poate, din greșeală a dat un „like” unei persoane pe care noi nu o simpatizăm sau care, poate, a avut un comentariu la o postare pe care noi nu o agreăm din diverse motive. Cât de ușor renunțăm la o prietenie de zece, douăzeci de ani, pentru un simplu „like” care nu a fost în concordanță cu ceea ce simțim noi.
De aceea, fiți atenți și țineți la prietenii! Cu cât vă veți îndepărta mai mult de virtual – sigur, este o binecuvântare tehnologia – cu atât mai mult veți pune preț pe ceea ce înseamnă relațiile, contactul fizic, și pe prieteniile reale dintre voi. Ce e val, ca valul trece, ce e „like” ca „like”-ul trece.
Preasfințitul Ignatie a mulțumit invitaților speciali ai Întâlnirii tinerilor din acest an, Mircea Bravo și bunica Lenuța din Chinteni:
Mulțumesc din inimă că îi avem la această întâlnire a noastră pe doi oameni minunați, care, din punctul meu de vedere - sigur că nu-mi permit să-i evaluez în vreun fel - fac umor de calitate, și cu un conținut moral. Invitații noștri speciali, așa cum îi știți de pe rețelele de socializare, Mircea Bravo și tanti Lenuța din Chinteni.
Urmărindu-i de foarte multă vreme, încă de când eram în Occident, am auzit o vorbă profundă spusă de tanti Lenuța, despre care am și făcut o postare pe contul meu de Instagram, în care am spus că: „e înțeleaptă cât toată România”. Ce credeți că a spus, într-o exprimare succintă și caracteristică omului înțelept? A spus: „Oricât ai fi de liber, să fii sâmțât, mă!” - Oricâtă libertate am avea, să avem bun simț!
E foarte important să legăm libertatea, care este esențială pentru noi oamenii, și este darul lui Dumnezeu, de bunul simț, pe care noi îl numim „responsabilitate”. Într-o frază foarte scurtă, tanti Lenuța a spus ceva extraordinar de profund.
Le mulțumim din suflet, pentru că deși au o agendă destul de încărcată, ne-au ales totuși pe noi, pe cei de la Vaslui. Aceasta e lucrarea Providenței.
Amândoi sunt atașați de valorile spirituale ale Bisericii, pe tanti Lenuța o văd de multe ori la Catedrala Mitropolitană din Cluj unde mai merg și eu din când în când; localitatea Chinteni de unde este tanti Lenuța, se află destul de aproape de Cluj, la vreo 10 km.
În semn de prețuire, și pentru că „înfrumusețează, prin umor de calitate, sufletele unor oameni, strecurând în ele o undă de bucurie”, Ierarhul Hușilor a oferit doamnei Elena Moldovan (bunica Lenuța din Chinteni) distincția de vrednicie a Episcopiei Hușilor „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” și crucea eparhială pentru mireni, iar domnului Mircea Popa (Mircea Bravo), Distincția de vrednicie „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și crucea eparhială pentru mireni.
Cei doi invitați au mulțumit Părintelui Episcop Ignatie pentru invitație și pentru primirea deosebit de călduroasă de care au avut parte la Vaslui.
Ierarhul Hușilor a mulțumit domnului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, domnului prefect Daniel Onofrei, Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, doamnei inspector școlar general Cristiana Botan, și Primăriei Municipiului Vaslui, reprezentată de domnul viceprimar Cătălin Mândru, pentru sprijinul acordat acestor manifestări, precum și tuturor celor implicați în organizarea ediției a VI-a a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși Vaslui.
A urmat apoi un concert tradițional, susținut de Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, Grupul folk „Ecou”, și solista de muzică populară Teodora Panainte.
Întregul eveniment a fost transmis live, pe pagina www.facebook.com/episcopiahusilor.ro.
În dimineața zilei de sâmbătă, începând cu ora 09.00, în Parcul Copou va avea loc Conferința susținută de Mircea Bravo și Bunica Lenuța din Chinteni, (intrarea liberă). Conferința va fi transmisă live pe pagina www.facebook.com/episcopiahusilor.ro.
Atelierele tematice se vor desfășura tot în Parcul Copou, începând cu ora 13.00.
Evenimentul este organizat de Episcopia Hușilor și Asociația Tinerilor Ortodocși Vaslui, prin Protopopiatul Vaslui, fiind cofinanțat de Consiliul Județean Vaslui.