Concertul de Florii a început după slujba Deniei, iar cei care au introdus publicul, prin intermediul muzicii psaltice și corale, în atmosfera specifică Săptămânii Mari au fost Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi”, al Catedralei Episcopale, coordonat de arhidiaconul Vlăduț Cosmin Mironescu, și Corala „Tabor”, a Catedralei Episcopale, coordonată de doamna profesoară Elisabeta Irimiea. De asemenea, o prezență aparte a fost cea a tinerei Lavinia Andreea Gorie, care a interpretat două pricesne.

În cuvântul de final, Părintele Episcop Ignatie a afirmat că în Săptămâna Pătimirilor ar trebui să reflectăm mai mult cât de esențial este să facem voia Domnului și nu voia noastră:

Săptămâna Mare se numește în felul acesta nu pentru că zilele se măresc din punct de vedere astronomic, ci că sunt cele în care Dumnezeu lucrează pentru noi. În această săptămână suntem chemați să simțim într-un mod mai intens, mai sensibil, dragostea lui Hristos pentru noi. 

Câteodată nu cred că realizăm ceea ce Hristos a făcut pentru noi. Sfântul Sofronie de la Essex, într-o omilie legată de semnificația suferințelor lui Hristos din Grădința Ghetsimani, ne dă mai multe circumstanțe prin care ne putem da seama cât de intens a simțit Domnul suferința pentru om. „Noi facem diferența – spune Sfântul Sofronie de la Essex - , între un rinocer și un vierme. Când îi dai un pumn unui rinocer este ca și cum l-ai fi mângâiat, dar dacă faci același lucru cu un vierme, se va zbate” - numai când rostim și ne gândim ni se pare ca ceva care ne cutremură, care ne dă un anumit fior interior. La fel, un muzician care are o ureche muzicală extraordinar de bine șlefuită va simți atât de stânjenitor un sunet disonant, fals, pe când noi care nu suntem atât de specializați și familiarizați cu ceea ce înseamnă muzica, nu vom resimți acest lucru. La fel, un pictor, un artist, are capacitatea de a vedea când într-un tablou culorile sunt așezate într-o formă dezordonată și nepotrivită. Noi putem să ne uităm la acela, dar nu vom sesiza că ceva nu este în regulă. Și, continuă Sfântul Sofronie de la Essex, în același fel a simțit Domnul Hristos suferința pentru om, așa cum viermișorul acela suferă, cum un sunet fals este deranjant și stânjenitor pentru un muzician sau cum o imagine nepotrivită pentru un artist este un mare dezastru. 

Săptămâna Pătimirilor este cea în care să reflectăm mai mult că este așa de esențial să facem voia Domnului și nu voia noastră. 

Ori de câte ori facem voia noastră și ne lăsăm pradă gândurilor și propriilor analize din capul nostru, totul iese foarte prost și în defavoarea noastră. Când ne smerim și ne încredințăm voii lui Dumnezeu, se întâmplă și au loc lucruri mărețe în sufletul nostru. Însuși Domnul a trăit această dramă în Grădina Ghetsimani, când se ruga, cum ne spune Sfântul Evanghelist Luca, cu sudori de sânge pe fruntea Lui, și spunea: „Fă ca să treacă paharul acesta, dar Eu nu caut să fie voia mea ci voia Tatălui Meu să o împlinesc.”

 Însuși Domnul, în fața suferinței, a dramatismului și a tragediei omului care Îl ura și Îl respingea, a avut această trăire de a  nu-și împlini voia proprie, dar sigur că Hristos, Cel care este Dumnezeu desăvârșit, a împlinit în toată viața Sa voia lui Dumnezeu Tatăl, și de aceea a rămas neclintit în dragostea Sa pe cruce. 

Noi oscilăm în dragostea noastră față de cei din jurul nostru, prevalează voia noastră. Punem întotdeauna în prim-planul vieții noastre nevoile noastre, suntem egoiști și de aceea ne chinuim extraordinar de mult. 

Să ne ajute Domnul în această Săptămână să simțim că întreaga noastră ființă este dăruită Lui și să gândim nu doar cu mintea ci și cu inima noastră la dragostea pe care Domnul ne-o împărtășește.

Mulțumim tuturor corurilor care ne-au atins frumos sufletul și ne-au înduhovnicit prin cântarea lor.

Preasfinția Sa a mulțumit doamnei preotese Elisabeta Irimiea, coordonatoarea Coralei Tabor, Laviniei Andreea Gorie,  și părintelui arhidiacon Cosmin Vlăduţ Mironescu, coordonatorul Grupului psaltic al Catedralei episcopale, și a oferit daruri participanților.