Alături și sub îndrumarea Sfinților Paisie de la Neamț și Iosif de la Văratec, Cuvioasele Nazaria și Olimpiada au pus bazele vechiului așezământ monahal, loc încărcat de istorie, rugăciune și jertfă. Apoi, Cuvioasa Elisabeta, după o viață închinată milosteniei și iubirii aproapelui, a dorit să primească „Marele și îngerescul chip” în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu, care avea să dea rod duhovnicesc bogat prin sfinții care s-au nevoit aici. Pentru viețuirea lor aleasă și pentru virtuțile pe care le-au lucrat, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 1 iulie 2025, trecerea Sfintelor Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu în ceata cuvioaselor care au dobândit Împărăția Cerurilor.

Proclamarea lor solemnă a avut loc la începutul acestui an, în data de 6 februarie, la Catedrala Patriarhală din București, iar astăzi, la Mănăstirea Văratec, rânduiala liturgică specială a Proclamării locale a canonizării a avut loc în prezența a numeroși ierarhi, clerici și credincioși din întreaga țară, dar și din Basarabia. 

Cinstirea celor trei Cuvioase a început sâmbătă seara, prin slujba Privegherii, săvârșită de Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, și a continuat în această dimineață cu Sfânta Liturghie, săvârșită în noul aghiasmatar al așezământului monahal. Dimpreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan au mai slujit Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfinţitul Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord, Preasfințitul Nectarie, Episcopul Ortodox Român al Irlandei și Islandei, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Preasfințitul Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul maicilor de la Mănăstirea Văratec.

„Prin viețile lor duhovnicești, ele au luminat sufletele monahiilor”

Tomosul sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru proclamarea canonizării a fost citit de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul. După acest moment, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, intitulat Sfintele Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec – modele de rugăciune isihastă, hărnicie și milostenie:

La Mănăstirea Văratec, într-un loc binecuvântat de Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț ca sălaș de rugăciune pentru sufletele însetate de Dumnezeu, s-a plămădit de-a lungul veacurilor o obște monahală care a dat Bisericii trei chipuri de aleasă trăire duhovnicească: Sfânta Cuvioasă Nazaria, cea dintâi stareță a Văratecului, Sfânta Cuvioasă Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratec și Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu, domnița care și-a dedicat ultimii ani ai vieții rugăciunii și nevoințelor duhovnicești. Deosebite prin obârșie, aceste trei sfinte se întâlnesc totuși într-o singură temelie duhovnicească, aceea a rugăciunii neîncetate purtate în taina inimii, a milosteniei săvârșite cu smerenie și discreție, și a hărniciei și iubirii milostive revărsate asupra celor aflați în nevoi. (...) Canonizarea Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, alături de celelalte 13 sfinte femei românce, arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român, din care s-au ridicat aceste sfinte femei. Prin viețile lor duhovnicești, ele au luminat sufletele monahiilor și ale credincioșilor mireni, arătându-le calea mântuirii în Hristos. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii și credincioșii care, cu multă dragoste, au venit să le cinstească pe aceste mari nevoitoare isihaste, lumini și icoane duhovnicești ale Mănăstirii Văratec.

„Omul cu minte veghetoare, cu cuget curat și cu inimă trează este ajutat de Dumnezeu să alcătuiască omul cel dinlăuntru”

Un cuvânt a fost rostit și de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a arătat că viețile Sfintelor Nazaria, Olimpiada și Elisabeta constituie adevărate modele de viețuire creștină, prin rugăciune, slujire și milostenie:

Din cuprinsul hrisovului și din cuvântul Părintelui Patriarh Daniel am înțeles că au fost, și cu siguranță sunt și astăzi, în mănăstiri și în viața de familie, bărbați și femei care au fost binecuvântați de Dumnezeu să împlinească exigențele Sfintei Evanghelii, ale Sfinților Părinți de altădată și din vremea noastră, până la ultima consecință. Sfânta Cuvioasă Nazaria ne arată că rugăciunea curată nu este o utopie. Că omul cu minte veghetoare, cu cuget curat și cu inimă trează este ajutat de Dumnezeu să alcătuiască omul cel dinlăuntru, omul cel tainic al inimii, cum mărturisesc Sfinții Apostoli Petru și Pavel, și prin aceasta să dobândească în duh smerit dulceața rugăciunii. Sfânta Cuvioasă Olimpiada ne arată, de asemenea, că asumarea grijilor exterioare responsabilității edilitare, administrative sau de conducere nu sunt piedici pentru ca omul să ajungă la Dumnezeu. Dimpotrivă, dacă aceste slujiri sunt asumate în numele lui Dumnezeu și cu frică de El, devin prinos de jertfă curată adusă la Tronul Preasfintei Treimi. Iar Sfânta Cuvioasă Elisabeta ne arată că au fost oameni care au împlinit Cuvântul Domnului adresat tânărului bogat din Evanghelie: „Mergi, vinde averile tale, dă-le săracilor și apoi vino și urmează Mie!”. Mulțumim lui Dumnezeu pentru această triadă sfântă care se adaugă celeilalte doimi binecuvântate, Sfinții Iosif și Gheorghe Pelerinul, îmbogățind norul de mărturii. Chip al sfințeniei, rugători lui Dumnezeu pentru obștea mănăstirii, pentru toată obștea monahală de pretutindeni și pentru credincioșii din viața de familie, care găsesc adesea la streașina sfintelor mănăstiri odihnă și umbră duhovnicească pentru a ne răcori sufletele de arșița zilei pe care o petrecem în iarmarocul acestei lumi.

În încheiere, maica stareță, stavrofora Iosefina Giosanu, a împărtășit celor prezenți un gând de recunoștință pentru darul deosebit pe care Dumnezeu l-a făcut obștii prin proclamarea celor trei Sfinte Cuvioase, subliniind că viețuirea acestora rămâne un reper și o chemare pentru monahiile de astăzi:

Privind la cele trei Sfinte Cuvioase, descoperim trei chipuri distincte ale aceleiași viețuiri în Hristos: Sfânta Nazaria a adus rânduiala isihastă, Sfânta Olimpiada a cultivat frumusețea liturgică, iar Sfânta Elisabeta a transpus rugăciunea în milostenie. Prin viața lor, ele ne arată că rugăciunea, slujirea și iubirea aproapelui nu sunt căi separate, ci expresii ale aceleiași lucrări duhovnicești. Pentru noi, cele care viețuim astăzi în această mănăstire, proclamarea lor nu este numai un privilegiu. Este și o chemare. O chemare de a păstra rânduiala, de a nu lăsa rugăciunea să slăbească și de a transmite celor care vor veni după noi ceea ce, la rândul nostru, am primit. Avem nădejdea că Sfintele Cuvioase se roagă înaintea Preasfintei Treimi pentru această mănăstire, pentru obștea ei și pentru toți cei care vin aici cu credință și evlavie.

Având în vedere faptul că Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu a întemeiat un așezământ social-filantropic în zona Bisericii „Domnița Bălașa” din București, o părticică din moaștele ei au fost dăruite lăcașului de cult din capitală.

La finalul momentului, ierarhii și slujitorii s-au închinat la icoana Sfintelor și la racla cu sfintele lor moaște, iar cei prezenți au format un rând pentru a primi binecuvântarea celor trei Cuvioase.

sursa: doxologia.ro