Premergător ședinței de constituire, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a fost oficiată o slujbă de Te Deum de către Preasfințitul Părinte Iachint de Pacific, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande, în prezența ierarhilor membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de evocare a vocației isihaste a poporului român, pornind de la sfinții prăznuiți în această zi - Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab: „Mitropolia Țării Românești nu numai că a fost înființată în timpul mișcării isihaste din secolul al XIV‑lea, ci a avut și membri ai familiei domnului Țării Românești mari rugători. Mitropolitul era isihast, Sfântul Iachint de Vicina, și fiii domnului Basarab I, mai ales Sfânta Teofana, au fost rugători. Prin aceasta vedem o vocație pentru isihasm a poporului român, care se va arăta de‑a lungul istoriei, mai mult sau mai puțin, în diferite epoci, până în secolul al XVIII‑lea, când la Mănăstirea Neamț au fost peste 1.000 de călugări din mai multe țări majoritar ortodoxe. Acolo au fost îndrumați de Sfântul Cuvios Paisie Velicicovski, care era originar din Ucraina, din Poltava, fiu de preot, dar care spune în autobiografia sa că în toată Rusia și Ucraina nu a găsit o mănăstire duhovnicească după rânduiala părinților sfinți de odinioară, ci numai în aceste două țărișoare, Țara Românească și Moldova. În Țara Românească, el a fost ucenic al Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, care a fost tot așa, venit pe pământ românesc, și împreună cu o mulțime de isihaști români, din părțile Buzăului și Vrancei, a arătat spiritualitatea aceasta profundă a schimbării (...). Deci pomenim astăzi doi sfinți mari, care sunt rugători în ceruri, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina și Sfânta Teofana Basarab. Ne rugăm lor ca să binecuvânteze lucrările de constituire a Adunării Naționale Bisericești și lucrările Sfântului Sinod, pentru că este foarte important ca în duh de comuniune, în harul Preasfintei Treimi, să facem orice lucrare în Biserică”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a invitat, apoi, un cleric și doi mireni pentru formarea secretariatului provizoriu. După citirea apelului nominal al membrilor Sfântului Sinod și al delegaților Adunărilor eparhiale, rostit de către pr. conf. univ. dr. Cristian Gagu, și prezentarea mandatelor eparhiale, s‑a constatat prezența statutară. Astfel, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele Adunării Naționale Bisericești, a declarat deschisă ședința de constituire și l‑a invitat pe secretarul cleric să citească prevederile statutare și regulamentare referitoare la procedura de examinare și validare a mandatelor membrilor Adunării Naționale Bisericești.

Apoi, Patriarhul României a prezentat secțiunile pe mitropolii pentru validarea mandatelor și sălile aferente de întrunire. După aprobarea în plen a componenței birourilor celor șapte secțiuni, ședința plenară a fost suspendată pentru examinarea mandatelor prezentate și întocmirea referatelor.

La reluarea ședinței în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, raportorii au prezentat referatele secțiunilor privind validarea mandatelor, care au fost aprobate prin vot deschis. În consecință, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat Adunarea Națională Bisericească constituită definitiv pentru un mandat de patru ani.

Noua Adunare Națională Bisericească a votat deschis, în continuare, componența secretariatului, părintele conf. univ. dr. Cristian Gagu fiind desemnat secretar general al acestui organism central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române. Tot prin vot deschis, au fost aprobate propunerile privind componența comisiilor de lucru permanente ale Adunării Naționale Bisericești pentru mandatul 2026‑2030 și au fost aleși noii membri ai Consiliului Național Bisericesc, organism central executiv al Bisericii Ortodoxe Române care este alcătuit din 12 membri, reprezentând câte un cleric și un mirean pentru fiecare mitropolie din țară.

A urmat o sesiune de dezbateri și luări de cuvânt, în cadrul căreia noii membri și‑au exprimat recunoștința și dorința de a contribui la binele Bisericii și al societății românești pe parcursul noului mandat.

În cele din urmă, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat importanța fundamentală a cooperării dintre cler și mireni, arătând că cele două foruri comune reprezintă un model practic de conlucrare inspirat chiar din Sfânta Liturghie: „Este important să se arate această cooperare între cler și mireni, mai ales că anul viitor este Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii. Adunarea eparhială și Adunarea Națională Bisericească sunt un model de cooperare între cler și laici, inspirată din Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la care participă și clerul și credincioșii cu responsabilități diferite, dar cu un scop comun: sfințirea persoanelor clerului și credincioșilor prin împărtășirea cu Sfintele Taine”.

Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale. Acest organism este format din câte trei membri reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și doi mireni, delegați de Adunările eparhiale din țară și din jurul granițelor, pe termen de patru ani, pentru cel mult două mandate.

sursa: ziarullumina.ro