„Evanghelia – cea a umblării pe mare a lui Iisus şi cea despre potolirea furtunii –  ne transpune într-o realitate cu care ne confruntăm fiecare dintre noi. Sunt nenumărate momentele din viaţa noastră în care credem că este cazul să capitulăm, să renunţăm la luptă. Vicisitudinile vieţii sunt atât de puternice, încât ajungem la concluzia lăuntrică că totul este în zadar. Că se scufundă corabia vieţii noastre. 

Viaţa însăşi, în curgerea ei, ni se prezintă ca fiind puternic învălurată. Ca fiind aidoma lui Petru, care simţea că viaţa îi va fi înghiţită de valurile mării.

Corabia, în care erau Apostolii, este simbolul Bisericii. Hristos este Conducătorul care dirjează corabia Bisericii prin valurile năprasnice, unele mai agresive, mai impetuase decât altele, ale istoriei şi ale vieţii.

Sunt unii care îşi propun să inunde viaţa noastră, să ne înece, venind în proximitatea noastră cu tot felul de „ambarcaţiuni” şi comportându-se ca nişte „piraţi”, care vor să ne smulgă din corabia spirituală, adică din Biserică. Hristos întotdeauna ne transmite acest mesaj: să îndrăznim şi să nu ne temem!

Din nefericire, nu reuşim să ne asumăm acest îndemn al lui Hristos. Ne gândim chiar noi, slujitorii Bisericii şi credincioşii, cei ataşaţi de valorile Evangheliei, că vor veni vremuri de prigoană, vremuri în care vom fi dispreţuiţi, denigraţi pentru că suntem creştini, pentru că am îndrăznit să credem în Hristos şi să propovăduim valorile care decurg din Evanghelie, din Tradiţia Bisericii noastre.

Unii clamează – şi chiar sunt convinşi –  că noi deja am naufragiat. Deja ne pierdem şi ne înecăm ca Biserică, ca mesaj, ca existenţe purtătoare de valori creştine. Mai mult, unii, în spiritul progresismului „tolerant”, cred că există o sinonimie între creştin şi cretin.

Se înşeală! Chiar dacă ei vor să ne „salveze” de multe lucruri, poate chiar de noi înşine, nu vor reuşi, pentru că numai Hristos ne poate salva de orice fel de iminenţă a vreunui pericol care să ne smulgă din corabia Bisericii. 

Sunt destule „ambarcaţiuni ideologice”, unele mai perfide decât altele, care încearcă să ne destabilizeze. Destui „piraţi spirituali progresişti”, care devin suporteri a tot ceea ce consideră ei că ţine de „diversitate”. 

Sub tutela toleranţei, ei se dovedesc cei mai intoleranţi. Sunt foarte ostili Bisericii şi manipulează grosolan.

Este suficient să aruncaţi o ocheadă pe conturile de Facebook ale apostolilor toleranţei şi diversităţii  şi veţi constata, cum se spune, de departe, câtă incongruenţă este între ceea ce spun pe sticlă (la TV) şi ceea ce scriu pe reţelele de socializare. Dacă ar sta în putinţa lor, ne-ar pune pe un făraş şi ne-ar arunca voios la coşul de gunoi al istoriei.

Oricâte „ambarcaţiuni” ar veni şi oricâţi „piraţi spirituali progresişti”  ne-ar invada, nu vor reuşi să ne arunce în marea diversităţii totalitare, pentru că noi luăm aminte şi credem în cuvântul lui Hristos, Care ne spune: „Îndrăzniţi, nu vă temeţi!” Nu vă temeţi de niciun fel de cântec de sirenă, de niciun fel de ideologie care vrea să vă extirpe din matca valorilor creştine.

Hristos ne încredințează pe fiecare dintre noi, cei ce suntem parte din corabia Bisericii Sale, că oricine ar veni să ne distragă, orice fel de „ambarcațiune”, oricâți „pirați” ar veni să ne convingă și să ne transmită că este mult mai bine să ieșim din această corabie și să ne punem pe o ambarcațiune firavă şi falsă, care ține numai de efemeritatea lumii acesteia, de interesele antropologice imorale ale unei minorităţi,  să nu ne temem!

Să nu ne gândim la valurile, adică ambarcaţiunile şi piraţii recenţi,  care fac zgomot perpetuu în corabia vieții noastre și care vor cu toată obstinaţia să ne clatine echilibrul sufletesc, așezarea interioară şi stabilitatea valorilor creştine, ci să ne ținem de îndemnul dat și să avem ochii ațintiți spre El.

Să avem încredere în cuvântul Domnului și să nu ne lăsăm „vrăjiți” de cei care ne propun atâtea rețete de a ne „salva”, chiar și de noi înșine şi de alții. Nu avem nevoie de asemenea „ambarcațiuni” și de asemenea „pirați”. Avem corabia noastră, Biserica. Avem Tradiția și valorile noastre evanghelice, care ne dau stabilitate  și o stare de așezare lăuntrică atât la nivel personal cât și la nivel de popor, de naţie”.