Alături de Preasfinția Sa au slujit și părintele protopop Andrei Mereuță și părintele paroh Ovidiu Ionașcu.

În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre calitatea Maicii Domnului de a mijloci pentru cei care îi cer, în rugăciune, ajutorul:

Cele două săptămâni premergătoare Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului constituie un bun prilej de a adânci în inima noastră în calitate de creștini, taina Maicii Domnului, a celei care ne-a făcut cel mai frumos dar, aducându-L pe Fiul lui Dumnezeu, întrupat ca Om, pe Iisus Hristos, în lumea aceasta.

Am spus că ne-a făcut cel mai mare dar pentru că Nașterea lui Iisus în lumea aceasta a schimbat în mod fundamental istoria spirituală a umanității. 

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, ca Om, din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, este Dragostea absolută, desăvârșită, și de aceea putem spune, cu foarte multă convingere, că prin venirea Sa, lumea noastră a fost transformată în mod obiectiv - și, desigur, urmează ca și fiecare dintre noi, la nivel subiectiv, să ne asumăm acest lucru -, într-o lume a iubirii lui Dumnezeu.

Întreaga învățătură a lui Iisus Hristos, pe care o avem în Sfintele Evanghelii, este îndemn la iubire, la bunătate, la iertare și la foarte multă îngăduință. Maica Domnului, ca cea care a fost în maximă intimitate cu Fiul ei, este cea care întrupează, la modul foarte deplin, și cred că cel mai minunat dintre toți oamenii, toate aceste virtuți pe care vi le-am amintit. De aceea noi, seară de seară, în toate bisericile din Episcopia Hușilor, ne rugăm și citim sau cântăm Paraclisul Maicii Domnului, cu nădejdea aceasta că invocându-i numele, rugându-ne ei, se schimbă ceva și în viața noastră. 

Ne este cunoscută această experiență că atunci când stai în preajma unui om pe care-l și îndrăgești și îl iubești foarte mult, inevitabil preiei cate ceva din modul lui de gândire, din mentalitatea, din modul său de a se comporta, din trăsăturile sale. Și acest lucru se întâmplă atât de natural, atât de firesc.

Noi, venind două săptămâni la biserică, dacă suntem atenți și dacă ne străduim să ne rugăm și să simțim bruma aceea de liniște, Maica Domnului ne poate ajuta să ne schimbăm.

La Nunta din Cana Galileii, când organizatorii acelui eveniment au intrat într-un impas, cea care a considerat ca să le vină în ajutor a fost Maica Domnului, împărtășindu-I lui Hristos că li s-a terminat vinul. Și a fost suficient acest lucru; Maica Domnului nu a mai insistat, pentru că ea avea nădejdea, de mamă, că Fiul ei o va asculta în mod negreșit.

Și noi avem îndrăzneală și deschidere față de propriile noastre mame, care ne sunt alături în momentele de răscruce, de încercare ale vieții noastre și nu ne abandonează niciodată. O mamă nu-și abandonează copiii, oricât de rătăciți ar fi. 

La Nunta din Cana Galileii, Hristos dă poruncă ca acele vase, care erau goale, să fie umplute cu apă. Și, prin minune, ca Cel care este Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit, apa a fost transformată într-un vin de foarte bună calitate. Pentru că așa este, tot ceea ce vine de la Dumnezeu este de foarte bună calitate. Această minune a schimbat și viețile acelor oameni. Au trăit o bucurie imensă. A fost salvat acel eveniment de la o situație foarte neplăcută. 

Am nădejde că și la nivelul vieții noastre personale, ori de câte ori ne rugăm Maicii Domnului, care este numită atât de frumos: „mângâietoarea”, „nădejdea noastră”, „folositoarea noastră”, ea va putea preschimba întristarea noastră, „apa” întristării noastre în „vinul” bucuriei, în vinul luminii și al liniștii pe care-l aduce în sufletul nostru. 

De aceea o iubim noi în mod deosebit pe Maica Domnului, pentru că Însuși Hristos a iubit-o ; Însuși Duhul Sfânt, în Evanghelie, dacă citim cu foarte mare atenție, a fost Cel care a inspirat-o atât pe verișoara sa, Elisabeta cât și pe Arhanghelul Gavriil, și au mărturisit atât de frumos despre Maica Domnului. Nimeni nu poate contesta lucrul acesta. 

Preasfinția Sa a vorbit despre atitudinea greșită a celor care, deși se numesc creștini, nu o cinstesc pe Maica Domnului:

Sigur că sunt unii care contestă, în special cultele neoprotestante, și le știți foarte bine. Ei consideră că Maica Domnului a fost o femeie printre multe alte femei. O asemenea mentalitate este greșită, fiind în flagrant cu ceea ce spune Sfânta Scriptură despre Maica Domnului. 

Cum i s-a adresat Arhanghelul Gavriil, trimis de Dumnezeu, când a ajuns în casa Fecioarei din Nazaretul Galileii? A exclamat: „Bucură-te,  cea care esști plină de har! Tu ești binecuvântată dintre toate femeile!” Și verișoara sa, Elisabeta, tot inspirată de Duhul Sfânt, așa cum ne spune Sfânta Evanghelie după Sfântul Evanghelist Luca, în capitolul II, a spus către Maica Domnului: „Binecuvântată ești tu între femei ! Și de unde mie cinstea aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?”. 

 De acolo o numim noi „Maica Domnului” și i-am dat acest apelativ de „Născătoare de Dumnezeu”- din Evanghelie, din gura verișoarei Elisabeta care, sub inspirația Duhului Sfânt, a făcut această mărturisire. Și mai mult decât atâta, la Nunta din Cana Galileii, Hristos a ascultat-o pe mama Sa. Și a cinstit-o. 

Care dintre dumneavoastră m-ați crede pe mine, pe cuvânt, cum că eu vă iubesc, dacă voi începe să vă denigrez părinții? Veți spune: „ceva nu e în regulă, nu se leagă, e o fractură logică și de simțire”. Cum să spui că iubești pe cineva și tu-i denigrezi părinții ? Sau să îi consideri așa, ca fiind - iertați-mi expresia că nu e foarte de predică - „neica nimeni”. Sunteți de acord cu mine. Și noi, suntem atât de sensibili când cineva murdărește identitatea părinților noștri și vorbește disprețuitor la adresa lor. Este natural să îi apărăm, și vom spune că „dacă tu mă iubești pe mine, este atât de firesc să-i cinstești și pe părinții mei”. 

Cu atât mai mult, noi o cinstim pe Maica Domnului, ea fiind Maica lui Dumnezeu, nu a unui om simplu și păcătos. 

Iisus Hristos a fost fără de păcat, Și-a dat viața pentru noi, ne-a iubit cum nimeni nu ne-a iubit și nici nu ne va iubi, tocmai atunci când noi nu meritam aceasta. Când a fost răstignit pe Cruce, Și-a dat viața pentru noi oamenii. Și ce a primit din partea noastră? Ură, dispreț, calomnie, batjocură, cuie împlântate în palmele și-n picioarele Lui! Și El, Dumnezeu-Omul desăvârșit, nu a renunțat să ne iubească, pentru că și-a dat, în continuare, viața, pentru noi. 

Proba supremă de dragoste este când cineva își dă viața pentru tine și este în stare să moară pentru tine. Nu există o probă mai autentică de dragoste decât atunci când cineva este pregătit să-și dea viața pentru tine. Și de aceea noi o iubim pe Maica Domnului. 

Ori de câte ori ne aflăm în impas, și sunt destule momente în viața noastră când ne supărăm, ne întristăm și un șuvoi de gânduri se declanșează în mintea noastră, cel mai propice și la îndemână ar fi să deschidem Cartea de rugăciuni, să ne rugăm și să citim Paraclisul Maicii Domnului, care așa cum este specificat în Ceaslov, se citește la vreme de întristare și de nevoie.