Din soborul slujitorilor au făcut parte şi părinţii consilieri eparhiali Vladimir Beregoi şi Bogdan Mucileanu, părintele protopop Adrian Chirvasă şi părintele paroh Vasile Buruiană.

În cuvântul de învăţătură, Ierarhul Huşilor a explicat de ce fragmentul evanghelic citit conţine o listă genealogică:

„Evanghelia de astăzi ne vorbește despre genealogia după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Este unul dintre pasajele evanghelice pe care le înțelegem cel mai puțin și ridică cele mai multe întrebări în mintea omului. Care este semnificația acestei înșiruiri de nume cu care nu suntem familiarizaţi?

Nu cunoaştem aceste nume pentru că nu mai avem familiaritate cu textele Sfintei Scripturi, cu precădere cu textul Vechiului Testament.

Toate aceste nume sunt din Vechiul Testament şi au o legătură directă cu tot ceea ce înseamnă pregătirea umanității pentru venirea lui Dumnezeu-Fiul printre oameni.

Pericopa evanghelică ne vorbește, la modul explicit, despre identitatea lui Iisus Hristos”.

Părintele Episcop Ignatie a explicat de ce era nevoie să se exprime cu foarte multă claritate atât umanitatea cât şi dumnezeirea lui Hristos:

„Iisus Hristos a fost Om desăvârșit și Dumnezeu desăvârșit. Ca Om, S-a născut din spița genealogică a lui David. A avut strămoși, a luat trup concret din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. De aceea Hristos este numit Fiul lui David.

De ce era esențial să fie accentuat faptul că Hristos este și Om desăvârșit? Au fost persoane care L-au contestat, văzându-I lucrarea dumnezeirii Sale, minunile pe care El le-a săvârșit, modul cum vorbea, cum se adresa contemporanilor Săi. Toate acestea erau indicii că El s-ar putea să nu fie om.

Mulți, în momentul în care au descoperit dumnezeirea lui Iisus Hristos, se gândeau că poate nu este om, poate este o nălucă venită în lumea aceasta. De aceea Părinții Bisericii au rânduit să fie citită această pericopă evanghelică în care să fie accentuat, la modul cât se poate de explicit, că Iisus Hristos S-a născut dintr-o spiță genealogică concretă.

Iisus Hristos este și Dumnezeu desăvârșit. Unii au contestat dumnezeirea lui Iisus Hristos, crezându-L un simplu om, ceva mai înțelept decât toți ceilalți oameni sau un om care a fost înzestrat cu capacități supranaturale, capacități de care nu dispunem noi, oamenii obișnuiți. 

De aceea, pericopa evanghelică, în prima parte, ne vorbește despre faptul că Iisus are strămoși, iar în a doua parte ni se vorbește despre faptul că El este Dumnezeu venit printre oameni și că numele Lui - Iisus - se tâlcuiește «Cel care mântuiește umanitatea de păcatele sale». 

Emanuel nu înseamnă altceva decât că Dumnezeu este printre noi. Dumnezeu S-a întrupat, a venit concret în lumea aceasta. Cei care contestă existența lui Dumnezeu în lumea aceasta se înșeală”.

Preasfinţia Sa a arătat că atât la nivel obiectiv cât şi personal, noi avem argumente ale existenţei lui Dumnezeu:

„Din păcate noi spunem că nu găsim argumente palpabile, logice, prin care să dovedim că Dumnezeu există, că Dumnezeu este în viața noastră.

La nivel personal, fiecare putem da o mărturie a lucrării concrete a lui Dumnezeu în viața noastră și nimeni nu poate contesta o experiență personală.

Nu avem cum să contestăm experiența personală a unui om care L-a întâlnit pe Dumnezeu, care Îl trăiește pe Dumnezeu în inima sa. Nu ai cum să desființezi o asemenea experiență.

Însă avem și o probă obiectivă. Nu este nevoie să vorbim neapărat de ordinea acestei lumi, pentru că este o ordine în cosmos, dovadă că Universul a fost creat de Cineva mult mai inteligent decât noi, de o inteligență supremă, care este Dumnezeu. La baza tuturor lucrurilor stă informația, stă rațiunea. Acest lucru l-au descoperit oamenii de știință. Fizicienii au făcut deja un salt de la fizica mecanică, a lui Newton, la fizica cuantică.

Ce înseamnă fizica cuantică? La baza Universului stă energia, stă informația, există o rațiune, lucrurile nu sunt pur și simplu aruncate de-a valma. Nu este un hazard. Toate au un sens, au un rost”.

„Proba obiectivă este Iisus Hristos”.

„Existența lui istorică este afirmată de atâți istorici care nu aveau legătură cu creștinismul, istorici păgâni care au spus da, Iisus Hristos a fost o prezență istorică, concretă, S-a întrupat în lume. Prin urmare, proba supremă, obiectivă a existenței lui Dumnezeu este însuși Iisus Hristos venit printre oameni.

Cei care citesc Evangheliile își pot da seama, cu foarte mare ușurință, că tot ceea ce Iisus Hristos ne-a adus ca învățătură nu poate să fie a unui om, oricât de învățat ar fi fost el şi oricâtă inteligenţă avea. Învățătura lui Iisus Hristos este din altă lume și este a lui Dumnezeu care S-a întrupat.

Niciun întemeietor de religie nu a spus «Eu sunt Calea,  Adevărul și Viața». Niciunul! 

Cine poate să spună că este adevărul, dacă minte cel puțin o singură dată? Nimeni nu a îndrăznit. De ce? Pentru că tot omul, spune psalmistul, este mincinos.

Dumnezeu nu poate să fie minciună, El este Adevăr. Iisus Hristos este Adevărul întrupat.

Cine a putut să spună vreodată că «Eu sunt viața!», dacă știm că murim, dacă știm că ne paște în orice clipă această iminență a morții?

Niciun întemeietor de religie n-a spus: «eu sunt viața». Doar Iisus Hristos, care este Dumnezeu, a spus, pentru că El, singurul, putea să biruiască moartea cu adevărat și să învieze.

Niciun întemeietor de religie nu a spus «iubiți-vă vrăjmașii!». Toți spun «rabdă, încearcă să-l îngădui, să-l suporți». Dar să-l iubești? Așa ceva nu s-a mai auzit!

De aceea, Iisus Hristos este proba supremă a faptului că Dumnezeu este printre noi.

Întreaga învățătură a lui Iisus Hristos este nouă. O noutate absolută, nemaiauzită până la venirea Lui în această lume”.

Ierarhul Huşilor a îndemnat pe cei prezenţi să afirme şi să apere identitatea lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat şi Om adevărat:

„Pasajul evanghelic ne pregătește pentru sărbătoarea nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ne spune: Iisus Hristos, Cel care mântuiește, Cel care a venit în lume să ne izbăvească de păcate, este și Om și Dumnezeu.

Om desăvârșit, cu toate cele ale noastre, exceptând păcatul. El a fost ca și noi, i-a fost frică, a fost însetat, a flămânzit, însă nu a păcătuit niciodată. Hristos a luat firea umană din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

El este și Dumnezeu desăvârșit. Nu cum încearcă unii, sub flamura aceasta a obiectivității științifice, să demonstreze că Iisus Hristos a fost un om obișnuit, ba chiar a avut o relație, să spunem, amoroasă, cu Maria Magdalena.

Este o contestare a dumnezeirii lui Iisus Hristos, mai ales în lumea de astăzi. Sunt foarte puțini cei care recunosc dumnezeirea lui Iisus Hristos.

Evanghelia de astăzi este absolut necesară, pentru că ea ne vorbește despre identitatea Lui.

Pentru noi este importantă identitatea pe care o avem, spirituală, sau de sânge, ereditatea, rudele pe care le avem. Și identitatea de neam este absolut necesară.

Când cineva ne mototolește identitatea, când ne-o batjocorește sau ne-o distorsionează şi pune pe seama noastră lucruri pe care nu le-am făcut niciodată, noi ce facem?

Ripostăm, ne apărăm, nu putem să suportăm ca cineva să spună despre noi ceea ce nu suntem.

Același lucru ar trebui să facem și noi dacă Îl iubim pe Hristos.

Dacă avem un prieten și cineva îl calomniază, îl murdărește, îi pătează imaginea, aruncând în spațiul public tot felul de minciuni sfruntate, îl apărăm.

Tot la fel ar trebui să facem şi atunci când identitatea lui Iisus Hristos, ca Om desăvârșit și Dumnezeu desăvârșit, este mototolită și batjocorită.

Din dragoste ar trebui să apărăm această identitate, iar nu că ar avea nevoie Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos, de apărarea noastră. Trebuie să fie o expresie a dragostei noastre față de Dumnezeu, când vedem că cineva Îi murdărește identitatea”.

În final, Părintele Episcop Ignatie a insistat asupra înţelegerii sărbătorii Crăciunului în adevărata ei dimensiune spirituală, iar nu doar sub aspect tradiţional:

„Suntem chemați să ne pregătim inima ca Hristos să vină să Se nască în sufletul nostru.

El nu se mai naște în Betleem; S-a născut acolo acum două mii de ani. Vrea să se nască în inima noastră.

Inima noastră să devină o iesle primitoare. Devine o iesle primitoare prin faptele bune, prin faptul că ne spovedim şi ne împărtășim.

În acest fel putem să înțelegem ce înseamnă Crăciunul pentru noi.

El nu este numai brazi, cozonaci, cârnați și tot ce ține de partea aceasta tradițională, culinară. Sunt importante și acestea, dar nu acestea sunt cele care dau frumusețea Crăciunului.

Frumusețea Crăciunului, a Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos este dată de o inimă curată în care Se naște Dumnezeu”.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a oferit distincţii de vrednicie celor care s-au implicat, de-a lungul timpului, în edificarea locaşului de cult din Parohia Satu Nou.

De asemenea, Ierarhul Huşilor i-a colindat pe cei prezenţi.