De sărbătoarea Sfinților Martiri Brâncoveni, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, împreună cu Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, au săvârșit Sfânta Liturghie în Parohia Rădăiești, Protopopiatul Bârlad, cu prilejul celui de-al doilea hram al bisericii parohiale.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părinții protopopi Vasile Laiu și Marius-Cătălin Antohi, alături de preoți din parohiile învecinate.

După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Episcop Antonie a vorbit despre martirajul Sfinților Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache:

„Sfinții Martiri Brâncoveni au suferit moarte martirică în 1714. Urcă pe tronul Țării Românești în 1688, an în care s-a tipărit Biblia de la București. Ca domnitor, și-a asumat un rol greu, de apărător al culturii, al tiparului și ctitor de mănăstiri. Scoate de sub tipar cărți în limba română, în limba slavă, greacă, georgiană și arabă, arătând dragostea lui față de semeni, pentru că tipărirea de carte, îndemnul la învățătură este o altă manifestare a dragostei, a dorinței de a scoate pe semeni din negura neștiinței.

În momentul de mare încercare din viața sa, când a fost pus să aleagă între credința ortodoxă și o altă credință, străină, păgână, Sfântul Constantin rămâne statornic în credința sa. I s-a propus să îmbrățișeze islamul, însă a spus: „nu mă las de legea creștină!”. A îndemnat la fel și pe copiii săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Și-a pierdut cei patru copii, dar nu a acceptat să abandoneze credința cea adevărată.”

De asemenea, Preasfințitul Antonie a vorbit despre exemplul pe care îl constituie mărturisirea de credință a Sfântului Constantin Brâncoveanu pentru noi:

„Este greu să ne imaginăm ce era în inima Sfântului Voievod Constantin pentru că și în viața obișnuită, când cineva pierde un copil, este o durere foarte mare pentru acel părinte, cu atât mai mult când vezi că cei patru copii ai tăi sunt sacrificați pentru credință. Putea să-i îndemne să-L abandoneze formal pe Hristos.  Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost categoric: „acceptăm moartea, dar nu ne despărțim de Hristos!”

Se spune că dragostea este jertfă. Jertfa arată puterea și mărimea dragostei. Vedem la Sfântul Constantin cât de mult L-a iubit pe Dumnezeu, încât a acceptat jertfa copiilor săi, iar când a venit rândul lui, a spus: „Doamne facă-se voia Ta!”. Rămâne un model pentru noi!”

Preasfințitul Antonie a enumerat calitățile prin care Sfântul Constantin s-a impus în memoria Bisericii:

Sfântul Constantin rămâne un exemplu al iubirii de Dumnezeu. L-a iubit atât de mult încât a acceptat jertfa copiilor săi și a sa. Vedem dragostea lui și din ctitoriile sale. Rămâne și un model al iubirii de semeni, pentru că tipărirea de cărți arată dorința de a-i ajuta să iasă din întunericul neștiinței. Sfântul Constantin este un model și pentru cei care au o funcție de conducere, pentru cei care pot lua decizii care să influențeze spre bine pe semeni.”

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a mulțumit Părintelui Episcop Antonie pentru împreuna slujire și i-a îndemnat pe cei prezenți la asumarea mărturisirii credinței, primind putere din exemplul Sfinților Brâncoveni:

„Prin Sfânta Liturghie de astăzi, prin care i-am cinstit pe Sfinții Martiri Brâncoveni, vom primi puterea de a-L mărturisi pe Hristos într-o lume care, pe zi ce trece, devine tot mai ostilă, devine hristofobă, adică o lume care Îl urăște pe Hristos. Avem nevoie de aceste exemple minunate ale Sfinților Martiri Brâncoveni, care nu au pus nimic mai presus de credința lor. Cea mai grea încercare pentru Sfântul Constantin a fost să își vadă copiii pierzându-și viața. Avem nevoie de aceste exemple extraordinare, mai ales în lumea aceasta, în care ni se cere să Îl mărturisim pe Hristos inteligent, frumos și cu foarte multă fermitate.”

Preasfințitul Antonie, Episcopul de Bălţi, a oferit părintelui paroh Alexandru Darie o candelă care să ardă, în biserica parohială din Rădăiești, pentru unitatea neamului românesc.