Din soborul slujitorilor a făcut parte şi părintele protopop Adrian Chirvasă, alături de preoţi din parohiile învecinate.

După oficierea slujbei de resfinţire, Părintele Episcop Ignatie a explicat semnificaţia acestui moment, arătând că „biserica devine locul în care se arată Dumnezeu”. „Biserica este locul în care noi deprindem un alt mod de viaţă, locul în care recunoaştem glasul lui Hristos şi Îl întâlnim în Sfânta Euharstie.”

A urmat Sfânta Liturghie, oficiată pe un podium în apropierea locaşului de cult.

Ierarhul Huşilor a relatat faptul că Domnul Hristos, cunoscând tulburarea pricinuită de furtună şi de valuri ucenicilor, aflaţi în corabie, li se adresează cu îndemnul: „Înrăzniţi, nu vă temeţi!”. Preasfinţia Sa a explicat că acest îndemn ne este deopotrivă adresat fiecăruia dintre noi, atunci când suntem asaltaţi de valurile şi tulburările vieţii:

„Evanghelia ne transpune într-o realitate cu care ne confruntăm fiecare dintre noi. Sunt nenumărate momentele din viaţa noastră în care credem că este cazul să capitulăm, să renunţăm la luptă. Vicisitudinile vieţii sunt atât de puternice, încât ajungem la concluzia lăuntrică că totul este în zadar.

Sunt nenumărate momentele când şi noi călătorim pe marea acestei vieţi şi credem că, aflându-ne în mijlocul valurilor, în mijlocul vânturilor, corabia vieţii noastre se scufundă. Poate sunt şi unii care vor să ne înece, venind în jurul nostru cu tot felul de „ambarcaţiuni”, comportându-se ca nişte „piraţi” care vor să ne smulgă din corabia care este Biserica. Hristos întotdeauna ne transmite acest mesaj: să îndrăznim şi să nu ne temem!”

Totodată, Părintele Episcop Ignatie a insistat asupra atacului perfid pe care diferite ideologii, numite plastic „piraţi spirituali”, asaltează valorile creştine şi corabia Bisericii:

„Din nefericire, nu reuşim să ne asumăm acest îndemn al lui Hristos. Ne gândim chiar noi, slujitorii Bisericii şi credincioşii, cei ataşaţi de valorile Evangheliei, că vor veni vremuri de prigoană, vremuri în care vom fi dispreţuiţi, denigraţi pentru că suntem creştini, pentru că am decis să credem în Hristos şi să propovăduim valorile care decurg din Evanghelie, din tradiţia Bisericii noastre.

Unii chiar clamează şi sunt convinşi că noi deja am naufragiat, deja ne pierdem şi ne înecăm ca Biserică, ca mesaj, ca purtători de valori creştine. Se înşeală! Chiar dacă ei vor să ne „salveze” de multe lucruri, nu vor reuşi, pentru că numai Hristos ne poate salva de orice fel de iminenţă a vreunui pericol care să ne smulgă din corabia Bisericii. Sunt foarte multe „ambarcaţiuni ideologice”, unele mai perfide decât altele, care încearcă să ne destabilizeze, „piraţi spirituali” care devin suporteri a tot ceea ce consideră ei că ţine de „diversitate”. Sub tutela toleranţei, ei sunt cei mai intoleranţi! Sunt foarte ostili Bisericii şi manipulează.”

De asemenea, Preasfinţia Sa a arătat că corabia Bisericii nu poate fi deturnată, deoarece Hristos este Cel care o conduce:

„Corabia în care erau Apostolii este simbolul Bisericii. Hristos este Conducătorul care dirjează corabia Bisericii prin valurile năpraznice, unele mai agresive, mai impetuase decât altele, ale istoriei şi ale vieţii.

Oricâte „ambarcaţiuni” ar veni, şi care se comportă ca nişte „piraţi”, care să ne smulgă din corabia Bisericii, nu vor reuşi, pentru că noi luăm aminte şi credem în cuvântul lui Hristos, Care ne spune: „Îndrăzniţi, nu vă temeţi!” Nu vă temeţi de niciun fel de cântec de sirenă, de niciun fel de ideologie care vrea să vă smulgă din matca valorilor creştine!”

Motivul pentru care Petru a început să se afunde în mare, după chemarea adresată de Hristos, este faptul că nu a avut privirea şi încrederea aţintite spre Domnul:

„Noi, oamenii, nu reuşim întotdeauna să avem privirea aţintită înspre Hristos şi ne lăsăm seduşi, captivaţi, încovoiaţi de fricile lumii acesteia, de teroarea lumii de astăzi. Ne comportăm ca Petru, credem că ne înecăm, că viaţa noastră este pusă în pericol. Puţina lui credinţă rezida în faptul că nu a reuşit să creadă cuvântului lui Hristos: „Vino!”, indiferent de câte valuri, câte încercări ar fi venit.

Puţina credinţă a lui Petru nu reiese din faptul că nu avea certudinea că poate să meargă pe mare, ca şi Hristos. Domnul nu pentru aceasta îi atrage atenţia, ci pentru că Petru nu a avut încredere în chemarea adresată: „Vino!” Minunea nu era că mergea pe mare, minunea adevărată presupune să ai încredere în Hristos când te cheamă, indiferent de cât de greu îţi este, oricât de imposibil ţi se pare contextul în care ţi se spune să-L urmezi, să te duci spre El.”

După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Episcop Ignatie a oferit, în semn de recunoştinţă, diplome de vrednicie, tuturor celor implicaţi în reabilitarea sfântului locaş, iar pe părintele paroh, Ionel Vieru, l-a hirotesit întru iconom.

De asemenea, Ierarhul Huşilor a mulţumit tuturor celor prezenţi şi a amintit faptul că Duminica a IX-a după Rusalii a fost dedicată de Sfântul Sinod tuturor românilor din diaspora, precizând faptul că Biserica este singura instituţie care şi-a asumat la modul real, grija pentru cei plecaţi în afara ţării, fără să aibă în vedere vreun capital de imagine, sau de altă natură.