Soborul preoţilor a fost alcătuit din părinţii consilieri de la Centrul Eparhial din Huşi, din părinţii protopopi, precum şi din numeroşi preoţi de pe tot cuprinsul Eparhiei.

Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi”, al Catedralei Episcopale din Huşi.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Ignatie a făcut referire la statornicia în credinţă a sfinţilor şi la modul cum viaţa lor s-a identificat cu viaţa Domnului Hristos:

«Aceştia sunt care merg după Miel ori unde se va duce. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului. Iar în gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană». (Apocalipsa 14, 4-5)

„Ne situăm, din punct de vedere liturgic, în atmosfera de har şi de foarte multă binecuvântare pe care le revarsă, cu îmbelşugare, cea care ocroteşte, de atâţia ani, Episcopia noastră.

Slujba Sfintei Mare Muceniţe Chiriachi îi conferă acesteia un nume special. Este lăudată, în imnele Bisericii noastre, ca fiind «Mieluşeaua lui Hristos», ca fiind cea care L-a iubit atât de autentic, profund şi statornic pe Mirele Cel ceresc, pe Hristos.

A fost numită în acest fel de către imnografi deoarece, ea însăşi, a dus viaţa lui Hristos.

Sfântul Ioan Botezătorul ne dă mărturie despre Hristos că este «Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii».

Sfinţii sunt cei care îl urmează pe Miel – pe Iisus Hristos, oriunde. Toţi cei care se identifică şi îşi jertfesc viaţa pentru Hristos, ei inşişi devin părtaşi la jertfa lui Hristos.

Despre Sfânta Chiriachi ni se spune că a rămas statornică în credinţa ei, în ciuda încercărilor, a bătăilor şi a suferinţei trupeşti la care a fost supusă.

Nu a renunţat la credinţa în Hristos, pentru că El era o realitate interioară a vieţii sale. Nu era o simplă adeziune mentală, intelectuală.

Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi şi L-a asumat atât de frumos pe Hristos, încât viaţa ei se identifica cu viaţa Domnului. De aceea a rămas statornică în dragoste şi în credinţa ei.

Nimic nu a putut să o determine să renunţe, nici măcar pentru o clipită, la intensitatea dragostei ei pentru Mirele Cel ceresc”.

Rugăciunea pentru cei care o chinuiau, a fost, pentru Sfânta Chiriachi, o altă modalitate de a-L urma pe Hristos.

„Sfânta Chiriachi a rămas statornică în dragostea ei, aşa cum a fost Hristos, pe Cruce răstignit fiind, în ciuda faptului că cei care erau la picioarele Crucii, răstignitorii, I-au vorbit urât, au fost ingraţi şi I-au aruncat priviri piezişe. Omul, în nesăbuinţa lui, credea că poate să Îl omoare pe Dumnezeu-Omul.

Iisus rămâne statornic, pe Cruce, în dragostea Sa faţă de noi toţi. Nu ne reproşează nimic, când noi ne dovedim a fi nerecunoscători. Nici nu ne spune cât de mult se jerfeşte şi ce privilegiu ne face. Nimic din toate acestea.

Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi îndura toate suferinţele, rugându-se în tăcere.

Se ruga în inima ei, în tăcere, chiar dacă se năpustea asupra ei ploaie de injurii, de batjocură şi de chinuri trupeşti.

A rămas statornică în tăcerea rugăciunii, aşa cum Hristos, pe Cruce, când ne iubea cel mai minunat, tăcea, pentru ca să grăiască jertfa Sa.

S-a rugat pentru cei care l-au chinuit. «Iartă-i Doamne, pentru că nu ştiu ce fac». Nu a spus-o cu ironie sau cu superioritate, ci S-a rugat pentru ei.

Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi a împlinit, cu prisosinţă, cuvântul Sfântului Apostol Petru: «Purtaţi-vă cu cinste între neamuri, ca în ceea ce ei acum vă bârfesc ca pe nişte făcători de rele, privind ei mai de aproape faptele voastre cele bune, să preamărească pe Dumnezeu, în ziua când îi va cerceta. Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideţi gura oamenilor fără minte şi fără cunoştinţă.» (I Petru 2, 12, 15)”.

De asemenea, Părintele Episcop Ignatie a îndemnat pe cei prezenţi la statornicie în credinţă:

„Să ne ajute Domnul să o urmăm pe Sfânta Mare Muceniţă Chiriachi.

Să fim statornici în credinţă şi să nu ne clătinăm la orice viforniţă care se poate năpusti asupra noastră.

Statornicia noastră este direct proporţională cu intensitatea dragostei pe care o avem faţă de Hristos.

Dacă dragostea este anemică, Îl vom trăda pe Hristos.

Dacă Îl vom iubi aşa cum Îl iubesc Sfinţii, El ne va da darul să fim statornici în credinţă.

Chiar dacă vor veni asupra noastră calomnii, batjocuri, ironii, noi să avem puterea ca faptele noastre să dea mărturie despre ceea ce suntem noi – ucenici ai lui Hristos – şi, în tăcere, să ne rugăm pentru ei”.

La final, Ierarhul Huşilor a precizat că la slujba Vecerniei de la acest hram a fost cântată, pentru prima dată, slujba integrală a Sfintei Mare Muceniţe Chiriachi.

Textele ce alcătuiesc slujba integrală,atât de la Vecernie, cât şi de la Utrenie, aprobate de Sfântul Sinod, au fost traduse din limba greacă, iar cele care lipseau, au fost alcătuite de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.

Marţi, 07 iulie 2020, începând cu ora 09.30, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească. Vor sluji Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, împreună cu Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, şi cu Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei

Slujba Sfintei Liturghii se va putea urmări live pe pagina de facebook episcopiahusilor.ro și pe site-ul Doxologia.