Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară și cultural-educațională desfășurată de către toți ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2025: 6.525 Sfinte Liturghii; 4.188 Sfinte Taine, dintre care 746 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 245 sfințiri de biserici noi și 227 resfințiri de biserici restaurate; 4.086 ierurgii și slujiri misionare; 115 sfințiri și inaugurări de așezăminte ecleziale noi și 48 resfințiri de așezăminte ecleziale restaurate sau reparate; 9.583 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 487 prezidări de conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 54 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 649 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod; 505 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 426 și în străinătate – 79); 1.974 cărți, studii, articole, mesaje publicate de către membrii Sfântului Sinod în anul 2025; 28.662 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și peste 8.500 zile activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

A. Din punct de vedere pastoral-liturgic, amintim următoarele hotărâri adoptate de Sfântul Sinod, în anul 2025:

• întronizarea Preasfințitului Părinte Nectarie de Bretania în demnitatea de Episcop al nou-înființatei Episcopii Ortodoxe Române a Irlandei și Islandei, în Biserica „Sfântul Columba” a Parohiei Dublin II, Irlanda (11 ianuarie 2025);

• alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (5 februarie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, în Catedrala Patriarhală istorică din București (16 februarie 2025);

• alegerea Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în demnitatea de Episcop al Sălajului (27 martie 2025) şi întronizarea Preasfinţiei Sale în Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău (6 aprilie 2025);

• întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Atanasie (Rusnac) în demnitatea de Arhiepiscop al nou-înființatei Arhiepiscopii Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Gheorghe” din Enfield, Londra (10 mai 2025);

• alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Samuel Cristea în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (2 iulie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca (7 septembrie 2025);

• alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului (2 iulie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, la Catedrala Arhi­episcopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman (20 iulie 2025);

• canonizarea a 16 femei române cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare), în şedinţa din 1-2 iulie 2025, după cum urmează:

1) Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi data de cinstire în ziua de 16 august;

2) Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi data de cinstire în ziua de 12 aprilie;

3) Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești şi data de cinstire în ziua de 19 decembrie;

4) Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi data de cinstire în ziua de 5 iunie;

5) Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) şi data de cinstire în ziua de 26 septembrie;

6) Dreptcredincioasa Măndălina Cătălinici (1895-1962), cu titulatura Sfânta Magdalena de la Mălainița şi data de cinstire în ziua de 15 octombrie;

7) Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi data de cinstire în ziua de 4 mai;

8) Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi data de cinstire în ziua de 17 august;

9) Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi data de cinstire în ziua de 17 august;

10) Dreptmăritoarea Olimpiada Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura Sfânta Olimpiada din Fărcașa şi data de cinstire în ziua de 4 iulie;

11) Dreptmăritoarea Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași şi data de cinstire în ziua de 24 mai;

12) Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi data de cinstire în ziua de 17 august;

13) Dreptcredincioasa Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna şi data de cinstire în ziua de 1 decembrie;

14) Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi data de cinstire în ziua de 6 iulie;

15) Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi data de cinstire în ziua de 23 decembrie;

16) Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi data de cinstire în ziua de 5 mai;

• înscrierea în Calendarul bisericesc a mai multor sfinți și sărbători;

• aprobarea mai multor texte liturgice, în special pentru sfinţii români recent canonizaţi;

• instituirea Duminicii Sfinților Athoniți (Duminica a treia după Rusalii) și aprobarea textului troparului și condacului acestei sărbători;

• instituirea Zilei Clerului Militar (26 octombrie).

B. Dintre evenimentele semnificative organizate în Biserica Ortodoxă Română, în contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, menționăm:

• primirea în dar de către Patriarhul României a unui fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei, pentru Catedrala Națională, adus de la Amalfi, Italia, de către o delegație a Patriarhiei Române (29 ianuarie 2025);

• proclamarea generală a canonizării celor 16 noi sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea, în ziua în care Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit 100 de ani de la ridicarea ei la rangul de Patriarhie (4 februarie 2025);

• Sfințirea Marelui Mir, pentru a 23-a oară în istoria Bisericii Ortodoxe Române (17 aprilie 2025);

• Sfințirea picturii Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, și Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu un ­sobor alcătuit din ierarhii membri ai ­Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi, în prezența a numeroase oficialități de stat, donatori, sponsori, binefăcători și credincioși din ţară şi din străinătate;

• la sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale istorice (cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor), după Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară al Catedralei, în prezenţa Patriarhului Ecumenic, a fost citit Cuvântul aniversar la împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și a 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie (27 octombrie 2025);

• primirea de către Patriarhul României a Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, conferit Bisericii Ortodoxe Române de către Președintele României (27 octombrie 2025).

C. În ceea ce privește participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, evidențiem următoarele:

• participarea la deschiderea Colocviului Național de Presă Bisericească: „Presa Bisericească la Centenarul Patriarhiei Române”, organizat la Palatul Patriarhiei, cu prilejul împlinirii a două decenii de la înființarea Ziarului Lumina (7 februarie 2025);

• participarea la festivitatea de deschidere a Olimpiadei de Religie – Seminarii şi Licee Ortodoxe, clasele IX-XII, etapa naţională, desfăşurată la Bucureşti (Palatul Patriarhiei, 7 mai 2025);

• participarea la deschiderea Simpozionului internaţional cu tema „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credinţa ortodoxă – baza unităţii Bisericii” (Palatul Patriarhiei, 14 mai 2025);

• participarea la Depunerea Jurământului de către Excelența Sa, Domnul Nicușor Daniel Dan, Președintele României. Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit rugăciunea de binecuvântare la învestirea președintelui (Palatul Parlamentului, 26 mai 2025);

• participarea la sesiunea de deschidere a evenimentului aniversar comun, cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române şi sărbătoririi a 70 de ani de la înființarea companiei Antibiotice S.A. – Iaşi, intitulat: „Tradiţie şi continuitate românească: 100 de ani Patriarhia Română, 70 de ani Antibiotice Iaşi” (Palatul Patriarhiei, 5 iunie 2025);

• participarea la evenimentul de lansare a unei ediții bilingve, greco-române, a Psaltirii, realizată de Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos (Palatul Patriarhiei, 15 iulie 2025);

• participarea la Conferinţa Națională „Unitate Dogmatică şi Specific Național în Pictura Bisericească”, ediția a XII-a, 2025 (Palatul Patriarhiei, 13 noiembrie 2025).

D. Şedinţe de lucru ale organismelor centrale bisericeşti:

Au fost organizate 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 155 hotărâri sinodale privind problemele examinate. De asemenea, au avut loc 2 ședințe solemne ale Sfântului Sinod, prima dintre ele dedicată Centenarului Patriarhiei Române (Palatul Patriarhiei, 4 februarie 2025), cea de-a doua dedicată manifestărilor prilejuite de Sfințirea Picturii Catedralei Naționale, cu participarea Patriarhului Ecumenic (Palatul Patriarhiei, 28 octombrie 2025); 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc; 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești; 1 ședință solemnă a Adunării Naționale Bisericești, dedicată Centenarului Patriarhiei Române.

Pe parcursul anului 2025, prin Cancelaria Sfântului Sinod au fost formulate amendamente şi intervenții către Parlamentul României, Guvernul României, ministere și alte instituții de stat, privind diferite proiecte de acte normative aflate în dezbatere sau aspecte cu referire la activitatea Bisericii Ortodoxe Române.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 45 ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi 4 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. Cabinetul Patriarhal a pregătit audiențele oficiale (193) și a consemnat diplomele, ordinele, distincțiile (2.985) şi rangurile onorifice (71), oferite de Patriarhul României în anul 2025. La Reședința Patriarhală au fost realizate lucrări de renovare, modernizare şi dotare a unor spații, precum și lucrări de amenajare și gospodărire a parcului „Grădina Maicii Domnului” al Reședinței.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

A. Activități bisericeşti externe:

Prin Sectorul relații creștine, interreligioase și comunități românești externe, Patriarhia Română a cultivat și promovat legăturile frățești, în special cu celelalte Biserici Ortodoxe su­rori, precum şi cu alte culte creştine şi culte religioase, în pofida contextului geopolitic și bisericesc internațional, marcat de disensiuni și conflicte armate.

De asemenea, Patriarhia Română a acordat o atenție deosebită activităților din cadrul co­mu­ni­tăților ortodoxe românești din afara României şi din diaspora română.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, amintim:

• participarea unei delegații a Patriarhiei Române la funeraliile vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Anastasie al Tiranei, Dürresului și al Întregii Albanii (30 ianuarie 2025) și la întronizarea Preafericitului Părinte Ioan, noul Arhiepiscop al Tiranei, Dürresului și al Întregii Albanii (29 martie 2025);

• vizita la București a Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, la evenimentele prilejuite de sfințirea picturii Catedralei Naționale (24-28 octombrie 2025);

• participarea la cea de-a XXXI-a întrunire a Congresului Științific Internațional Pavleia, Veria, Grecia (26-29 iunie 2025);

• participarea la lucrările celei de-a doua Conferințe Interna­ționale, organizată cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea revistei „Theologia” a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, Tesalonic (29 septembrie – 1 octombrie 2025);

• demersuri întreprinse pentru aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim la București și oferirea acesteia în cuprinsul Patriarhiei Române;

• vizite ale unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în eparhii din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori, din vecinătatea României, ori la Sfântul Munte Athos, precum și vizite ale unor ierarhi ortodocși din străinătate în eparhii din România;

• informarea Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori despre canonizarea celor 16 noi sfinți români.

Din punctul de vedere al relațiilor intercreștine și interreligioase, menționăm:

• vizita la Patriarhia Română a Sanctității Sale Tawadros al II-lea, Patriarhul Copt al Alexandriei (30 aprilie 2025),

• participarea unei delegații a Patriarhiei Române la funeraliile Papei Francisc (26 aprilie 2025), precum și la instalarea Papei Leon al XIV-lea (18 mai 2025).

În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa 5 arhiepiscopii şi 10 episcopii, 4 dintre arhiepiscopii fiind și centre mitropolitane. În aceste eparhii există, în prezent, un total de 1.728 parohii şi filii, 82 așezăminte monahale ortodoxe româneşti, deser­vite de 1.657 clerici români. În aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2025, un număr de 19.353 botezuri; 4.577 cununii; 3.931 înmormântări; 637 primiri la Ortodoxie; 127 reveniri la Ortodoxie.

În anul 2025, au fost efectuate două schimbări de personal importante la Reprezentanţele și Comunităţile Patriarhiei Române din străinătate, aflate în jurisdicţia directă a Patriarhiei Române, respectiv: părintele arhimandrit Ioan Meiu a fost numit, începând cu 15 iulie 2025, Superiorul Aşezămintelor Româneşti la Locurile Sfinte (Ieru­sa­lim, Iordan şi Ierihon), după alegerea părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului; părintele Alexandru Leonard Zaciu a fost numit preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Ljubljana, Republica Slovenia.

La inițiativa Patriarhului României, cu spriji­nul Ministerului Afacerilor Externe, prin Direcția Protocol, au fost oferite celor 81 de ambasade străine și 15 organizații inter­naționale acreditate la București volumele tipărite cu prilejul sfințirii picturii Catedralei Naționale, respectiv: „Catedrala Na­țională, un ideal împlinit. Repere istorice și arhitecturale” (engleză, franceză, italiană şi greacă), „Pelerin în România, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic” (engleză şi greacă) și „Unitate națională și demnitate creștină eclesială. Patriarhia Română, 100 de ani de activitate în viața poporului român” (engleză).

B. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2025, au avut loc următoarele evenimente cu caracter național și internațional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a XIV-a (20 ianuarie – 31 iulie 2025); Concursul Național Catehetic Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat pentru copii şi tineri (15 noiembrie 2024 – 21 mai 2025); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XVIII-a (Mănăstirea Caraiman, 22-24 septembrie 2025); Festivalul-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a XVII-a (1 martie – 1 octombrie 2025); Simpozionul internaţional „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credinţa ortodoxă – baza unităţii Bisericii”.

1) În anul şcolar 2025-2026, în cuprinsul Patriarhiei Române predau disciplina Religie 6.134 profesori, dintre care 4.558 titulari, 225 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie şi 1.351 suplinitori; 1.103 sunt clerici, 4.900 laici cu studii teologice şi 131 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 483 sunt debutanţi, 1.013 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.198 gradul didactic II, 3.200 gradul didactic I, iar 240 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.

2) În Patriarhia Română funcţionează: 25 seminarii teologice, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi un liceu tehnologic cu clase de teologie. În anul şcolar 2024-2025, au fost şcolarizaţi 4.089 elevi la nivel liceal; dintre cei 855 elevi în clasa a XII-a, 676 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 87 elevi din afara României. În anul şcolar 2025-2026, au fost înscrişi 1.104 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2026-2027 au fost solicitate 1.232 locuri. În şcolile teologice preuniversitare, îşi desfăşoară activitatea didactică 1.234 profesori; dintre aceştia, 859 sunt titulari, 375 sunt suplinitori, iar 98 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2024-2025, centrele eparhiale au alocat sprijin financiar acestor şcoli, în valoare totală de 10.765.224,8 lei.

3) În Patriarhia Română funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare). În anul universitar 2024-2025, au fost şcolarizaţi 4.450 studenţi. În anul 2025, au absolvit 952 studenţi, iar în anul universitar 2025-2026, au fost admiși 1.368 studenți. La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost şcolarizaţi 3.175 studenţi (dintre care 100 studenți la Extensia de la Roma a Facultății de Teologie Ortodoxă „ Justinian Patriarhul” din București), iar 616 absolvenți au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2024-2025, au studiat 1.817 masteranzi, dintre care 705 absolvenţi, iar în anul universitar 2025-2026 au fost admiși 983 masteranzi. Studiile de doctorat se organizează în 9 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 518 doctoranzi, dintre care 97 au fost admiși în anul universitar 2025-2026 (anul I). În anul universitar 2024-2025, 57 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie. În cadrul învăţământului teologic superior au activat 380 cadre didactice, dintre care 80 profesori, 107 conferenţiari, 148 lectori şi 45 asistenţi. În anul universitar 2024-2025, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 15 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile din Patriarhia Română 13 cetăţeni străini, 33 etnici români din diferite țări și 360 etnici români din Republica Moldova.

4) În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 102 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului şi 1.128 grupuri de tineri, care desfăşoară activităţi de voluntariat. Centrele eparhiale au iniţiat 289 proiecte pentru tineri. În anul 2025, s-a desfășurat programul naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate, aflat la a VII-a ediţie, în colaborare cu centrele mitropolitane.

5) În data de 20 august 2025, a fost semnat contractul de finanțare, cu o ­valoare totală nerambursabilă de 247.245.513,10 lei (aproximativ 50 milioane euro), între Ministerul Investi­țiilor și Proiectelor Europene și Patriarhia Română, pentru Proiectul național Centrul de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” – oraş Pantelimon, judeţul Ilfov, destinat ­prevenirii abandonului şcolar. Acest proiect important, care a început la data de 1 septembrie 2025, este structurat să se desfășoare la nivel național pe o perioadă de 52 luni, cuprinsă între 1 septembrie 2025 și 31 decembrie 2029 și se va derula simultan pe două componente:

a) Construirea unui centru multifuncțio­nal cu dotări sportive și culturale pentru copii în orașul Pantelimon, județul Ilfov. Centrul va fi construit pe o suprafață de aproximativ 100.000 mp (10 hectare) și va dispune de spații de cazare, cantină, centru de conferințe, bibliotecă, săli de lectură, pictură, educație muzicală, științe, săli de spectacole, ateliere de lucru, laboratoare pentru experimente, sală de sport multifuncțională, terenuri de sport, piste de alergare omologate pentru competițiile internaționale, piste de biciclete, spații de joacă în aer liber etc.

b) Desfășurarea de activități distincte pentru 5.850 copii, înscriși în grupul-țintă al proiectului din întreaga țară, prin implicarea a 117 centre de tineret din toate eparhiile, centre susţinute financiar din fondurile proiectului respectiv.

6) Activitatea catehetică a Patriarhiei Române a fost organizată în 2.500 parohii și centre catehetice din țară și din diaspora. Numărul beneficiarilor a fost de 77.820 copii, tineri și adulţi cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea activității catehetice a fost asigurată de 37 inspectori eparhiali (29 în ţară şi 8 în diaspora), iar la nivelul protopopiatelor și al cercurilor pastorale, de 255 responsabili și 2.700 formatori.

La iniţiativa Patriarhului României, prin Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, a fost distribuită, către profesorii de religie din țară, lucrarea Biblia în 100 de teme, realizată de Editura BASILICA în colaborare cu United Bible Societies.

C. Activităţi culturale şi misionare:

1) Activităţi privind patrimoniul bisericesc şi cinstirea sfinţilor

În prezent, în Patriarhia Română funcționează 195 unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 141 muzee și colecții muzeale, centre pentru ocrotirea patrimoniului și 20 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial. În anul 2025, în Patriarhia Română, au fost în lucru 692 șantiere de artă bisericească și de restaurare. Dintre acestea, 518 șantiere au desfășurat lucrări de pictură din nou, 141 șantiere au fost deschise pentru lucrări de restaurare, 28 șantiere pentru lucrări de sculptură și mobilier eclezial și 5 șantiere pentru lucrări de poleire.

Comisia de Pictură Bisericească a fost convocată pentru 11 ședințe de lucru și pentru soluționarea a 88 solicitări în regim de urgență, în cadrul cărora a fost analizat un număr total de 1.687 spețe, pentru care s-au emis 4.759 referințe. Totodată, membrii Comisiei de Pictură Bisericească s-au deplasat în 18 delegații, au efectuat 10 recepții parțiale la Catedrala Națională și 2 inspecții în teritoriu.

În cadrul componentei „Cultură” a Sectorului cultură, pictură și restaurare, au fost alcătuite și definitivate, în colaborare cu eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, dosarele de canonizare pentru 16 femei române cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

De asemenea, a fost organizată Chilia memorială a Sfântului Cuvios Sofian de la Antim, cu sprijinul financiar nerambursabil oferit de Institutul Național al Patrimoniului.

2) Presa bisericească scrisă, audio, video şi digitală

Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale, rezultă că misiunea prin presa scrisă a fost ­reprezentată, în anul 2025, de 65 publicații ­tipărite, incluzând buletine eparhiale, periodice lunare cu caracter informativ și reviste de cultură teologică. La acestea se adaugă şi alte publicații editate de unități ecleziale din subordine, de instituții de învățământ teologic și de asociații creștine ortodoxe. Se constată tendința de diminuare a activității în domeniul presei tipărite, concomitent cu o creștere semnificativă a prezenței și impactului în mediile digitale. Astfel, în domeniul audiovizual, au fost active 5 posturi de radio regionale, administrate de eparhii. Prezența în spațiul digital s-a realizat prin intermediul a peste 5.400 website-uri și pagini oficiale ale unităților bisericești, active pe rețelele sociale și pe diverse platforme digitale.

a) Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat, prin selecții de știri şi materiale jurnalistice adecvate, tematica omagială şi comemorativă a anului 2025, precum şi proiectele catehetice, cultural-educaționale și social-filantropice desfășurate în eparhiile, parohiile și mănăstirile din ţară şi din afara României. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 21.588 exemplare, Ziarul Lumina se menţine în primele locuri din categoria cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România. Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin ediţiile tipărite şi proiecţiile acestora în mediul digital. Interfața site-ului ziarului a fost adaptată contextului social, prin postarea în timp real a știrilor, comunicatelor și recomandărilor pastorale. Au fost implementate: secțiunea „Predici”, Calendarul creștin-ortodox, precum şi secțiunea „Rugăciuni la vreme de boală și necaz”.

b) În anul 2025, Radio TRINITAS și-a desfă­șurat activitatea în 4 studiouri: București, Iași, Craiova și Sibiu şi a fost recepționat în țară prin intermediul a 57 frecvențe terestre. Grila de programe a cuprins peste 5.500 ediții de emisiuni. Activitatea editorială a inclus peste 2.400 buletine informative și jurnale, cu mai mult de 8.000 știri din actualitatea religioasă și 20.000 știri naționale și internaționale. Prin proiectul „Departe de România. Aproape de români”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Radio TRINITAS a prezentat comunități românești din cele două noi eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord și Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei. Menționăm, în mod deosebit, apariția în volume tipărite a două emisiuni radio: „Icoane ale Împărăției cerurilor. 40 de artiști despre mozaicul Catedralei Na­țio­nale” şi „Drumul Bisericii Ortodoxe Române către autocefalie și patriarhat”. Au fost editate și pachetele digitale: „Dosoftei. Psaltirea pre versuri tocmită”, în lectura academicianului Eugen Munteanu şi „Mânca-v-ar Raiul!”, cu înregistrări ale Sfântului Cuvios Cleopa de la Sihăstria, precum și o broșură cu transcrierea acestora. Radioul a realizat o etapă importantă de modernizare digitală, prin refacerea aplicațiilor mobile pentru iOS și Android și prin dezvoltarea unei noi platforme de arhivare. Din 22 octombrie 2025, Radio TRINITAS emite în București și prin antena ­instalată în turla mare a Catedralei Naționale, beneficiind și de creșterea puterii de emisie de la 2 KW la 4 KW.

c) În anul 2025, TRINITAS TV s-a evidenţiat, mai ales, prin transmisiunea în direct din 26 octombrie 2025 a slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, realizată împreună cu TVR și Radio TRINITAS și preluată la nivel internațional de 10 televiziuni din 6 țări europene. Această transmisiune a înregistrat un vârf de audiență de 331.054 persoane pe minut, valoare fără precedent pentru toate transmisiunile anterioare. De asemenea, TRINITAS TV a reușit să transmită în direct toate cele 12 ceremonii de proclamare locală a canonizării Sfinților duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea. Pentru fiecare dintre acești sfinți români a fost realizat câte un film documentar, care a fost difuzat în ziua proclamării locale a canonizării. În cursul anului 2025, au fost realizate în total 24 filme documentare, unele dintre acestea fiind proiectate în programul unor evenimente bisericești centrale și locale, în săli de cinema și în cadrul unor festivaluri internaționale. Televiziunea Patriarhiei Române a lansat TRINITAS FILM, prima platformă de streaming din întreaga lume ce are conținut creștin-ortodox, ­disponibilă prin intermediul website-ului trinitas.film, precum și prin aplicații dedicate pentru dispozitive mobile și televizoare inteligente. Tot în anul 2025, TRINITAS TV și Radio TRINITAS au coordonat dezvoltarea și lansarea aplicației „Calendarul Ortodox” pentru dispozitive mobile cu sisteme de operare Android și iOS. În același timp, a fost consolidată prezența în rețelele sociale: canalul de YouTube al televiziunii a ajuns la 492.322 abonați, iar pagina de Facebook a depășit 961.000 urmăritori. Un aspect important îl constituie proiectele speciale cu finanțare externă, care au întărit dimensiunea TRINITAS TV de utilitate publică și de legătură cu diaspora: proiectul „Medici români în Europa (II)”, finanțat prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, și proiectul „Cu potirul printre obuze. Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia”, finanțat prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, concretizat într-un documentar cu o încărcătură memorială deosebită, lansat public la Chișinău. Sediul televiziunii TRINITAS TV a fost renovat și parțial retehnologizat, a fost amenajat și dotat un nou platou numit „Studio ­Centenar”, iar studioul de știri a fost extins și modernizat prin integrarea de camere robotice, ecrane și lumini LED de ultimă generație.

d) Agenția de știri BASILICA a acordat atenție sporită calității, diversității și relevanței materialelor publicate, printr-o bună colaborare cu centrele eparhiale, dar și cu alte instituții media naționale și internaționale. Pe site-ul Agenției au fost publicate 6.308 articole în limba română, dintre care 1.084 au fost traduse în limba engleză, iar traficul pe site a ajuns la un total de 7.523.062 sesiuni. Știrile variate în limba engleză au contribuit la conturarea unei imagini clare a Bisericii Ortodoxe Române în spațiul jurnalistic internațional. A fost intensificată activitatea pe platformele sociale prin introducerea unor rubrici săptămânale noi, precum și prin publicarea de materiale catehetice și duhovnicești variate în limbile română, engleză, italiană și spaniolă. Doar în luna decembrie 2025, vizualizările pe pagina de Facebook au depășit pragul de 16 milioane. Fotoreporterii au continuat să desfășoare o activitate prolifică, publicând 312 galerii. Newsletterul Agenției a fost adaptat la o nouă identitate grafică inspirată din tematica Anului Centenar. În total, au fost transmise aproximativ 240 campanii către aproximativ 2.900 abonați. A fost realizată cea mai semnificativă optimizare tehnică a site-ului basilica.ro din ultima perioadă. Proiectul a inclus actualizarea platformei WordPress, precum și alte îmbună­tățiri de performanță și optimizare.

e) Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a adus la cunoștința opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atât tematica și manifestările Anului omagial și comemorativ 2025 în Patriarhia Română, cât și poziționarea și mesajele instituționale care s-au impus în contextul vieții sociale și bisericești. Pe tot parcursul anului 2025, Biroul de presă al Patriarhiei Române a cooperat punctual cu departamentele de comunicare ale eparhiilor în formularea unor poziții oficiale, transmițând și explicând poziția oficială a Bisericii față de problemele apărute.

f) Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipo­gra­fii), din punct de vedere statistic, anul 2025 se prezintă astfel: au fost tipărite 143 titluri de car­te, revistă sau broșuri, dintre care 124 ­titluri inedite, publicate de Editurile Patriar­hiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura ­TRINITAS), și anume: 45 titluri noi de Carte teologică; 72 titluri noi de Carte de cult și muzicală, acatiste și vieți de sfinți; 3 titluri noi de Carte patristică; 4 titluri noi de Carte pentru copii și tineret; 26 numere (fascicole) noi din revistele centrale bisericești. În contextul evenimentelor dedicate Anului Centenar, Editurile Patriarhiei Române au contribuit prin realizări editoriale deosebite, dintre care amintim volumele: „Patriarhii României – 100  de ani. Evocări omagiale”, „Unitate națională, demnitate eclezială. Patriarhia Română – 100 de ani de activitate în viața poporului român” şi „Un secol de slujire patriarhală în Biserica Ortodoxă Română”. În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit 497.136 exemplare carte şi revistă în format broșat și legat (298.943 ex. carte și 198.193 ex. reviste). De asemenea, au fost tipărite: 211.118 ex. Biblii (în diferite formate); 50.610 ex. Noul Testament cu Psalmii; 845.929 ex. broșuri și pliante; 3.174.441 ex. cărți de rugăciuni, slujbe și acatiste capsate; 51.925 ex. pastorale; 3.440 ex. felicitări; 1.349.454 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) și 915.561 ex. icoane (de diverse dimensiuni). În acelaşi timp, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române, și săptămânalul Lumina de Duminică, dar și 69.162 ex. lucrări pentru terți, precum și o serie de lucrări de legătorie manuală (reparații și restaurare carte, confecționat cutii, mape, etuuri etc.).

3) Noi obiecte liturgice, ordine şi medalii omagiale

Atelierele Institutului Biblic au confec­ționat, în mod deosebit, în anul 2025: 6 racle din argint (120 x 40 x 27,5 cm), pentru cinstitele moaște ale Sfinților: Cleopa și Paisie de la Sihăstria, Dionisie Vatopedinul de la Colciu, Petroniu de la Prodromu, Sofian de la Antim și Dumitru Stăniloae; 1 raclă din argint (100 x 60 x 50), pentru fragmentele din cinstitele moaște ale Sfântului Apostol Andrei, care sunt aşezate spre închinare în Catedrala Națională (având forma machetei sau chivotului catedralei). A fost reorganizat şi amenajat spațiul pentru pregătirea Marelui Mir, numit Mirostirion, și au fost confecţionate 12 amfore din argint a câte 25 litri şi 44 amfore din argint a câte 5 litri. La Sfințirea Marelui Mir din data de 17 aprilie 2025, Patriarhul României a oferit tuturor ierarhilor titulari ai celor 44 de eparhii ale Patriarhiei Române câte o amforă din argint, de 5 litri, plină cu Sfântul şi Marele Mir.

A fost realizat Ordinul „Credinţă și comuniune”: engolpion, pentru arhierei (75); cruce pectorală, pentru preoți (75); insignă pentru mireni (50). De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului, au fost realizate următoarele distincţii patriarhale: Medalia omagială a anului 2025 – Centenarul Patriarhiei Române (1.000 seturi) şi Medalia Sfințirea picturii Catedralei Naționale (2.000 seturi).

4) Activităţi misionare liturgice, edilitare şi culturale

a) În anul 2025, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat 192 pelerinaje externe, pentru 5.955 pelerini, și 245 pelerinaje interne, pentru 10.029 pelerini. Pelerinii au primit, gratuit, cărţi, broşuri, iconiţe, CD-uri şi DVD-uri pentru edificare sufletească.

b) Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al Patriarhiei Române a realizat lucrările necesare organizării evenimentului sfinţirii exteriorului şi a picturii Catedralei Naţionale, eveniment care a avut loc în data de 26 octombrie 2025. Dintre acestea, amintim: lucrări de execuție și montaj învelitoare din tablă; lucrări de execuție și montaj decorațiuni din piatră la fațade exterioare și pereți interiori; lucrări de  execuție și montaj pictură în tehnica mozaic la turla principală; lucrări de execuție tencuieli interioare și exterioare; lucrări de montare a unor confecții metalice aferente montării grilelor, scărilor și trapelor metalice din casetele arcelor de la cota 42,00 m; lucrări de protecție la foc a șarpantelor metalice; lucrări de finisaje ale spațiilor tehnice; lucrări de instalații infrastructură și suprastructură.

c) Centrul de Conferințe al Palatului Patriarhiei a găzduit, în anul 2025, 215 evenimente și a înregistrat un număr de 25.009 vizitatori (fizic și online) din 41 țări de pe toate continentele lumii, reflectând un interes deosebit față de acest obiectiv istoric, cultural și turistic.

d) Activitatea Sectorului stavropighii patriarhale şi centre sociale a continuat la subunitățile aflate în subordine, astfel:

La Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au continuat lucrările de renovare şi de modernizare. În perioada 23 octombrie – 2 noiembrie 2025, Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” a pregătit peste 70.000 sendvi­șuri, care au fost distribuite pelerinilor, prin Sectorul social-filantropic, cu prilejul sfințirii picturii Catedralei Naționale.

A continuat proiectul de modernizare, care se desfășoară gradual la Centrul Cultural-Misionar „Familia” – Pantelimon, pentru corpurile A și B din incinta centrului; au fost efectuate lucrări de amenajare și modernizare la Casa Anexă Lac (Corp C14) şi a fost realizat un puț de apă de adâncime (80 m). La acest centru au fost organizate şi 3 evenimente cu caracter social-filantropic.

La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol au fost desfășurate lucrări de reparații, renovări și dotări. A fost derulat și în anul 2025 contractul de colaborare cu CNAS Constanţa. Au fost cazate 2.193 persoane și au beneficiat de tratament 2.802 persoane, la Baza de Odihnă şi Tratament „Sfântul Pantelimon”.

La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au fost efectuate lucrări de reparații și întreținere, au fost construite două magazii de lemne şi un nou lumânărar cu pereți din cărămidă și cu acoperiș din tablă.

Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti a găzduit 1.067 persoane, în anul 2025. În vederea promovării ca unitate de cazare, începând cu data de 13 noiembrie 2025, acest centru a fost înregistrat oficial ca structură de cazare de 2 stele şi a fost obținut certificatul de clasificare.

În data de 8 iulie 2025, la Centrul Social-Balnear „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olănești au fost binecuvântate lucrările finalizate, de reabilitare, consolidare și modernizare a sediului, începute în anul 2023. De asemenea, tot în vederea promovării ca unitate de cazare, începând cu data de 13 noiembrie 2025, Centrul Social-Balnear „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olănești a fost înregistrat oficial ca structură de cazare de 3 stele şi a fost obţinut certificatul de clasificare pentru cele 6 spații de cazare moderne de care dispune în prezent. Din luna iulie 2025, acest centru a început să găzduiască pelerini.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În lucrarea social-filantropică și medicală desfăşurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române și al ONG-urilor care funcționează cu binecuvântarea acestora, în anul 2025, au participat 24.878 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 26 inspectori de specialitate și eparhiali, 516 asistenți sociali, 2.742 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) și  21.565 voluntari.

1) În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română a desfășurat o bogată activitate social-filantropică şi medicală prin 817 instituții și servicii sociale, având în derulare 1.305 proiecte și programe sociale, din care: 78 cu finanţare externă, 32 cu finanţare publică, 1.054 finanţate din fonduri proprii şi 141 cu finanţare mixtă.  În acest sens, diagrama așezămintelor social-filantropice, în anul 2025, este următoarea: 72 birouri de asistență socială, 147 cantine sociale și masa la domiciliu, 117 centre de zi pentru copii, 54 centre de zi pentru vârstnici, 10 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 53 centre rezidențiale copii, 50 centre rezidențiale vârstnici, 8 centre rezidențiale pentru persoane cu diza­bi­li­tăți, 43 servicii de îngrijire la domiciliu, 22 instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 14 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 55 servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar), 95 centre de informare, de consiliere, de sprijin și comunitare, 18 locuințe protejate, 19 centre de urgență (persoane fără adăpost, victime violență, victime trafic de persoane), 28 campusuri de tabără și 12 cu alt specific.

2) În așezămintele social-filantropice amintite mai sus au primit asistență 278.063 beneficiari, după cum urmează: 65.993 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 9.499 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; 77.008 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 123.722 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, vic­time ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calami­tă­ților naturale; 1.841 persoane fără adăpost.

3) Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 506 preoţi, dintre care: 22 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 92 în unităţi militare, 41 în sistemul penitenciar şi 351 în spitale și aşezăminte de ocrotire socială.

În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent 449 biserici şi capele sfințite, precum și alte spații special amenajate, iar 40 de lăcașuri se află în diferite stadii de construcție şi amenajare.

4) Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat programul social-filantropic „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 47 activități cu peste 1.200 beneficiari, pentru prevenirea excluziunii sociale. În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Nea­mului au realizat 13 acțiuni, cu 1.480 beneficiari, la care se adaugă 5 activități prevenție și educație pentru sănătate, cu 810 beneficiari. În anul 2025, a continuat și „Campania de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, derulată de aceiaşi voluntari, cu activități în 11 localități şi peste 350 beneficiare.

Totodată, prin acțiunile derulate de voluntari în cadrul Campaniei „Donează sânge, salvează o viață!”, pe parcursul anului 2025 au fost înregistraţi 13.760 donatori și 6.183 litri de sânge colectați. Din anul 2013 și până în prezent, în cadrul acestei campanii au fost desfă­șurate 70 ediții, fiind colectați peste 30.000 litri de sânge, de la peste 55.000 donatori fideli.

5) Programul „Masa Bucuriei” se desfă­șoară în continuare la nivel național, în Patriarhia Română, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2025 este de 5.305.498,94 lei (echivalentul a 1.052.365,16 euro, la cursul mediu 2025: 1 EUR = 5,0415 lei).

6) Patriarhia Română s-a alăturat auto­rităților centrale și județene în efortul de sprijinire a persoanelor sinistrate. Astfel, la inițiativa Patriarhului României, a fost acordat, din Fondul „Ajută cu bucurie” al Ad­mi­nistrației Patriarhale, un sprijin financiar în valoare de 100.000 lei, virat în contul Episcopiei Covasnei și Harghitei, pentru persoanele din localitățile afectate de inundații în luna mai 2025. Iar în contextul crizei apei potabile, generată de lucrările de la barajul Paltinu din județul Prahova, a fost achi­zi­ționată, în luna noiembrie 2025, prin intermediul Federației Filantropia, cu sprijinul S.C. Chivotul Mare SRL, o cantitate de apă plată (25 paleți), în valoare de 24.426 lei, pentru locuitorii din localitățile Breaza, Câmpina și Băicoi.

În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, colectele locale pentru persoane afectate de calamități au însumat 9.731.136 lei, precum și bunuri materiale, a căror valoare estimată este de 93.500 lei, ceea ce reprezintă un total de 9.824.636 lei.

În anul 2025, pentru susţinerea activi­tății filantropice, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 41.794.664,54 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 90.940.090,55 lei, iar pentru susținerea întregii activități de asistență socială, inclusiv a proiectelor sociale, au fost cheltuiți 261.964.307,084 lei.

În concluzie, pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2025, la nivelul Patriarhiei Române, au fost cheltuiți 404.523.698,17 lei, echivalentul a 80.238.757,94 euro (curs mediu 2025: 1 EUR = 5,0415 lei).

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activități ca­ritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

La finalul acestui raport sintetic al activi­tăților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, dorim să apreciem în mod deosebit eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.

Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române