Manifestările prilejuite de hram au început cu Sfânta Liturghie, oficiată, la Catedrala Episcopală din Huși de Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, părinți consilieri de la Centrul Eparhial, părinți protopopi și părinți profesori ai școlii teologice hușene.

Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic al elevilor seminariști.

În cuvântul de învățătură, Ierarhul Hușilor a explicat afirmația Sfântului Ioan Gură de Aur, potrivit căreia ori de câte ori participăm la Sfânta Liturghie, și ne împărtășim, sărbătorim Paștile:

«Apropierea cea mai bună de Sfintele Taine nu se judecă prin ținerea timpurilor sărbătorilor, ci prin conștiința curată. Noi, însă, facem dimpotrivă – nu ne curățim cugetul, iar dacă ne apropiem de ziua aceea, socotim că prăznuim Paștile, deși suntem plini de nenumărate păcate. Dacă te împărtășești chiar astăzi, fiind spălat de păcate, prăznuiești așa cum se cuvine Paștile» (Cuvântarea a 3-a către iudei a Sfântului Ioan Gură de Aur)

Memoria liturgică a zilei de astăzi ni-l pune spre pomenire pe Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai nevoitori, mai înțelepți și mai buni păstori ai Bisericii noastre.

S-a impus în conștiința Bisericii ca fiind „Gură de Aur”, adică cel care a excelat în arta elocinței. Atât de bine a deprins arta elocinței, încât unul dintre învățații vremii respective, marele retor Libanus, atunci când a fost întrebat: „Pe cine vrei să lași la catedra de retorică?”, a răspuns: „Pe Ioan Gură de Aur, dacă nu mi l-ar fi furat creștinii”.

Sfântul Ioan Gură de Aur se bucura de prestigiu spiritual, pentru că orice cuvânt pe care îl rostea era dublat de experiență, nu era o simplă emisie fonică – așa cum, de multe ori, sunt cuvintele noastre –, ci erau cuvinte pline de energia cea dumnezeiască, capabile să schimbe viețile oamenilor, să disloce inerții și să restructureze spiritual pe cei care îl ascultau.

Una din cele trei Liturghii care se săvârșesc pe parcursul anului bisericesc, este a Sfântului Ioan Gură de Aur (cea care se săvârșește cel mai des).

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune, la modul cât se poate de explicit și limpede, că noi, ori de câte ori participăm la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, sărbătorim Paștile.

Noi avem adâncit în conștiința noastră faptul că sărbătoarea Paștilor este o singură dată pe an, și așa este, din punct de vedere liturgic. Însă, din punct de vedere spiritual, noi sărbătorim Paștile ori de câte ori participăm la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos.

Realitatea faptului că participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului înseamnă sărbătorirea Paștilor, este subliniată, în Cuvântarea a treia către iudei, de către Sfântul Ioan Gură de Aur:

«Postul cel de patruzeci de zile e odată pe an, iar Paștile, adică săvârșirea Euharistiei, de trei ori pe săptămână, uneori chiar de patru ori pe săptămână, dar mai bine spus, ori de câte ori voim. Căci Paștile nu sunt post, ci săvârșirea Euharistiei, sunt jertfa care se săvârșește la fiecare Liturghie. Acest înțeles îl are cuvântul Paști. Ascultă-l pe Pavel care spune: „Paștile nostru, Hristos, pentru noi S-a jertfit” și „Ori de câte ori veți mânca Pâinea Aceasta și veți bea Paharul Acesta, veți vesti moartea Domnului”. Paștile, dar, adică Sfânta Euharistie, este vestirea morții Domnului. Sfânta Jertfă săvârșită astăzi, și cea săvârșită ieri, și cea săvârșită în fiecare zi, este la fel și aceeași cu cea săvârșită în ziua aceea a Sâmbetei. Întru nimic nu este mai cinstită aceea decât aceasta, întru nimic este mai prejos aceasta decât aceea, ci e una și aceeași, la fel de înfricoșătoare și de mântuitoare».

Dacă vom avea conștiința că, ori de câte ori venim la Liturghie, de fapt sărbătorim Paștile, împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele Domnului, perspectiva noastră asupra prezenței la această slujbă se va schimba.

Tot Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că un catehumen (cel care se pregătește pentru a primi Botezul), chiar dacă postește an de an postul Paștilor, dar nu se împărtășește, el nu sărbătorește Paștile, iar cei care se împărtășesc, de fiecare dată sărbătoresc Paștile.

Prin urmare, noi suntem astăzi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, și, împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele Domnului, sărbătorim Paștile. Fiecare Liturghie este o trăire a ceea ce implică „sărbătoarea de lumină a Ortodoxiei” – așa cum este numită de Părintele Dumitru Stăniloae sărbătoarea Paștilor.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie l-a hirotesit, în semn de prețuire a activității didactice și misionare împlinite până în prezent, întru arhidiacon, pe diaconul Vlad Mironescu, profesor de muzică psaltică și coordonator al Grupului psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” al Catedralei Episcopale din Huși.

Preasfinția Sa a mulțumit doamnei Cristiana Botan, inspector școlar general al județului Vaslui, și domnului Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși, pentru prezență și pentru sprijinul constant acordat singurei instituții de învățământ teologic din județul Vaslui.

Partea a doua a programului dedicat zilei Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” a fost rezervată conferinței „Tinerețea trăită în Hristos Iisus. Între ideal și realitate”, susținută de părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, la care au participat cadrele didactice și elevii de la cele două specializări (pastorală și filologie).

În debutul întâlnirii de la Seminar, grupurile psaltic coral alcătuite din elevi seminariști, au susținut un scurt recital, alcătuit din piese psaltice și populare, românești și grecești.

Cei prezenți au audiat conferința, care s-a transformat rapid într-un dialog viu, fructificând experiența în activitățile cu tinerii, a părintelui arhimandrit Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor.