În după-amiaza zilei de duminică, 17 octombrie 2021, în Parohia Berezeni, Protopopiatul Huși, a avut loc slujba de Înmormântare a doamnei Tasia Nica, mama Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, originar din această localitate.
Slujba de Înmormântare a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi, din Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Iașilor, Arhiepiscopia Aradului sau Episcopia Hușilor.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe, în care a afirmat că mama Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul a fost un model luminos de mamă creștină. Mesajul, pe care îl redăm integral în cele ce urmează, a fost citit de părintele vicar patriarhal Paisie Teodorescu:
«Am primit cu multă tristeţe vestea trecerii din această viaţă a mamei Preasfinţiei Voastre, Tasia, fiică a Bisericii noastre, vrednică de cinstire.
Iubită de familia sa şi de cei din jur, Doamna Tasia reprezintă pentru cei care au cunoscut-o şi au preţuit-o un model luminos al mamei creştine, care şi-a dedicat întreaga viaţă familiei sale, având o credinţă creştină profundă şi statornică.
Harnică şi darnică, înțeleaptă şi răbdătoare, unind rugăciunea cu munca, şi-a crescut cei cinci copii (patru fete şi un băiat) în dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, de frumusețile locurilor natale şi ale sufletului românesc, susţinându-i la şcoli, pentru a se forma intelectual ca oameni.
Plină de credinţă şi speranţă, de bunătate şi smerenie, ea s-a bucurat să știe că singurul ei băiat, mezinul Vlad, a ales viaţa monahală la Sfânta Mănăstire Neamţ, primind numele Emilian şi devenind apoi slujitor vrednic al Bisericii noastre, astăzi Preasfinţitul Părinte Emilian, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
În ultima parte a vieţii sale şi-a urmat fiul la Râmnicu Vâlcea (2009-2017), apoi la Arad (2017-2021), susţinându-l spiritual, ca o mamă jertfelnică, în slujirea sa de ierarh.
Un vechi proverb românesc ne spune că pomul bun se cunoaşte după roade. Putem vedea astăzi că Doamna Tasia Nica a cultivat darurile primite de la Dumnezeu şi le-a făcut roditoare pentru binele Bisericii noastre.
În aceste momente de întristare şi doliu ne aducem aminte de îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Nu vă întristaţi ca cei care nu au nădejde; pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El” (1 Tesaloniceni 4, 13-14).
La ceas de vremelnică despărțire până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul roabei Sale Tasia, în lumina şi pacea Împărăţiei Cerurilor unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o, să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.
Veşnica ei pomenire din neam în neam!»
În cuvântul rostit, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a caracterizat-o pe doamna Tasia Nica drept o mamă iubitoare, luptătoare, harnică și primitoare: «Această mamă iubitoare care a căutat să arunce sămânța învățăturii și a dragostei ei în pământ bun și probabil că toate aceste cuvinte ale învățăturii ei au făcut rod însutit. Drumul ei la biserică, dragostea insuflată copiilor, mai ales fiului ei, toate vorbesc de iubirea unei mame adevărate pe care Biserica s-a bizuit mereu și pe care se va bizui încă. Doamna Tasia Nica a avut multe daruri: a fost luptătoare, harnică și primitoare».
La rândul său, Părintele Episcop Ignatie a amintit de atitudinea creștină în fața trecerii din această lume și despre modul în care i-a rămas întipărit chipul mamei Preasfințitului Emilian: «Rămân în urma noastră lumina faptelor bune, rămâne dragostea pe care am împărtășit-o, rămâne tot ceea ce a fost minunat, dar în același timp, dacă nu am avut grijă de sufletul nostru, vor rămâne și faptele rele. Cu acestea ne vom duce înaintea lui Hristos și la Judecata de Apoi, și ne vom da toate măștile jos.
Să luăm aminte, cu mai multă stare de trezvie, cum ne trăim viața, cum înmulțim faptele bune, lumina, dragostea, față de cei din jurul nostru.
Ceea ce mi-a rămas mie ca și trăsătură predominantă, pe care am citit-o în sufletul mamei Părintelui Episcop Emilian a fost capacitatea de a da speranță.
Am simțit că are această resursă de optimism, de curaj și putere de a remonta lucrurile când ele erau pe cale de a se risipi.
E atât de important pentru o mamă să aibă această resursă pentru copiii ei. Așa am perceput-o, din puțina mea interacțiune pe doamna Tasia.
Îi suntem alături Preasfințitului Părinte Emilian în aceste momente, familiei și tuturor celor care au cunoscut-o.
Din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, un gând de compasiune, de rugăciune și de dragoste, în primul rând față de Părintele Episcop Emilian, cât și față de familia Preasfinției Sale.»
Au fost transmise apoi mesajele de condoleanțe din partea ÎPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, și PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.