După slujba de sfințire, cei doi ierarhi, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, au oficiat Sfânta Liturghie, în apropierea lăcașului de cult.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele consilier patriarhal Nicolae Iftimiu, directorul Agenției de știri Basilica, părintele protopop Adrian Chirvasă și părintele paroh Gheorghe Cuzuc.

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai grupului psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” coordonați de arhidiaconul Cosmin Vlăduț Mironescu.

Cuvântul de învățătură de după citirea fragmentului evanghelic a fost rostit de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul: 

Această minune este descrisă în doar două versete. Un verset descrie ungerea ochilor orbului cu tină, lucrare care face trimitere la crearea omului, iar următorul verset vorbește despre spălarea orbului la scăldătoarea Siloamului, care face trimitere la noua creaţie a lui Hristos-Domnul, creaţia prin Botez - prin apă și prin Duh.

Vedem cum orbul urmează un drum progresiv, un parcurs spiritual, de la întunericul nevederii cu ochii trupești la lumina vederii cu ochii și la lumina credinţei.

La început, orbul nu știe Cine este Iisus. Odată vindecat, descoperă mai întâi că Iisus este Proroc, așa cum Îl mărturisește înaintea fariseilor – un trimis al lui Dumnezeu –, iar la sfârșit Îl recunoaște pe Iisus-Domnul drept Dumnezeu și I se închină Lui.

De cealaltă parte, există și un progres – dacă poate fi numit progres – în necredinţă. De fapt, progresul în necredinţă este un regres în adâncirea întunericului.

Mai întâi, la farisei observăm dezbinarea dintre ei, în ceea ce privește identitatea Persoanei lui Iisus. Neînţelegerea dintre ei și neîncrederea în Iisus ajunge chiar la ridicol, atunci când iudeii pun la îndoială însăși identitatea orbului vindecat și îi cheamă pe părinţii acestuia, ca să-l identifice.

Scandalizarea acestora a pornit de la faptul că Iisus a îndrăznit să pună o persoană înaintea respectării legii vechi. Pentru farisei, sâmbăta era mai importantă decât omul, legea era mai importantă decât iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni. Fariseilor le-ar fi fost mai comod dacă acest om rămânea orb sau dacă ar fi acceptat, așa cum insinuau ei, că nu era chiar orb din naștere și că minunea de fapt nu era chiar o minune.

Fiul lui Dumnezeu îi oferă orbului cea mai măreaţă răsplată pentru curajul său – i Se oferă pe Sine, i Se descoperă, îi destăinuie dumnezeirea Lui. Această răsplată o va dărui Hristos tuturor ucenicilor Săi care vor crede în El, Îl vor mărturisi și Îl vor apăra.

Preasfinția Sa a subliniat efectele orbirii sufletești și rolul creștinilor de a fi lumină pentru cei din jur:

Orbirea spirituală – ca cea a fariseilor din acea vreme – este prezentă și astăzi și se manifestă în multe forme – prin ateism, prin ostilitatea faţă de învăţătura creștină și faţă de Biserică, prin agresivitatea faţă de valorile credinţei noastre, prin secularizare, prin diminuarea vieţii spirituale, prin multă superficialitate, ignoranţă și indiferenţă, până la uitarea de Dumnezeu și de Biserică.

Din Evanghelia de astăzi noi trebuie să învăţăm că mărturisirea credinţei și apărarea numelui lui Hristos sunt răsplătite de Fiul lui Dumnezeu prin vindecare și prin dăruirea Lui celui care Îl mărturisește.

De la orbul din naștere învăţăm că este bine și demn să mărturisim și să apărăm numele lui Hristos, Cel care ne dăruiește tuturor viaţa și sănătatea. Nici viaţa, nici sănătatea nu sunt ale noastre, nu noi înșine ni le-am dăruit, ci Dumnezeu ni le-a dăruit.

Această Evanghelie este despre două vindecări săvârșite de Hristos – vindecarea trupească și luminarea duhovnicească.

Sfinţii Părinţi au tălmăcit vindecarea orbului din naștere în apele de la scăldătoarea Siloamului drept un simbol al Botezului, care dăruiește lumina credinţei. Încă din vechime, Taina Sfântului Botez s-a numit și „sfânta luminare”, iar creștinii botezaţi se numeau luminaţi.

Așadar noi, creștinii, suntem luminaţi, însă nu trebuie să ne mulţumim doar cu atât, ci trebuie să devenim luminători pentru ceilalţi. Ochii creștinilor trebuie nu doar să privească lumina, ci să o și ofere celorlalţi.

Să ne ajute Dumnezeu să fim „lumina lumii”, în ciuda tuturor dificultăţilor.

Explicând celor prezenți semnificațiile sfințirii unui locaș de cult, Părintele Episcop Ignatie a arătat că biserica este locul în care putem deprinde un stil de viață în acord cu voia lui Hristos:

Biserica este locul în care noi deprindem modul de vieţuire în Hristos. Sfântul Nicolae Cabasila numește biserica „anticamera Împărăţiei Cerurilor”, iar Sfântul Maxim Mărturisitorul „laboratorul învierii”.

Cu alte cuvinte, biserica este locul în care venim nu doar pentru a-I împărtăși Domnului problemele noastre, ci mai cu seamă căutăm să simţim în inima noastră prezenţa lui Hristos și să schimbăm ceva în viaţa noastră.

Astăzi se vorbește despre adoptarea unui anumit stil de viaţă și primim din toate direcţiile foarte multe sfaturi. Să știţi că și noi, creștinii, cei care Îl avem pe Domnul în inima noastră, ar trebui să ne angajăm cu întreaga noastră fiinţă în a deprinde un stil de viaţă în Hristos, conform cu ceea ce găsim în Sfintele Evanghelii – acesta este rostul venirii noastre la biserică.

În general, noi căutăm să vorbim cu Dumnezeu, și prea puţin suntem atenţi la ceea ce vrea Dumnezeu să ne spună nouă. Dacă am inversa un pic această preocupare a noastră și am căuta, ori de câte ori venim la biserică, să vedem ce vrea Domnul să ne spună, am convingerea că vom asista, pe nesimţite, la o prefacere lăuntrică, devenind oameni buni, care să fim cu adevărat locuiţi de prezenţa lui Hristos.

De asemenea, Ierarhul Hușilor a mulțumit Părintelui Episcop vicar Paisie Sinaitul pentru efortul de a veni și sluji în Episcopia Hușilor, precum și tuturor celor care au participat la acest moment istoric din viața credincioșilor din localitatea Ștefan cel Mare.

La finalul Sfintei Liturghii, în semn de prețuire, Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie l-a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele paroh Gheorghe Cuzuc și a oferit distincții de vrednicie celor care au sprijinit reabilitarea sfântului locaș și lucrările din cadrul complexului parohial.

Un grup de copii, elevi ai școlii gimnaziale din localitate, au susținut, la final, un scurt recital de pricesne și cântece patriotice.